Despre Lucian Blaga s-a scris enorm de-a lungul timpului. Numeroase studii și articole au investigat multiplele fațete ale personalității sale proteice: poet, filosof, dramaturg, prozator, traducător și publicist. Cu toate acestea, recenta carte publicată de Florina Ilis are meritul de a propune o nouă perspectivă asupra vieții și operei reputatului om de cultură. Este vorba despre volumul intitulat Blaga. În căutarea numelor, apărut la Editura Polirom din Iași în 2025. Chiar dacă a avut o activitate literară diversă, Florina Ilis a devenit cunoscută îndeosebi datorită romanelor sale. Recenta lucrare a apărut în seria „Biografii romanțate“, ceea ce atrage atenția asupra faptului că avem de-a face cu un roman care are în centrul lui figura ilustrului cărturar. Noutatea lucrării constă în faptul că se găsește la interferența dintre document și ficțiune. Ea sintetizează informațiile dintr-o bibliografie amplă, menționată la sfârșitul cărții. Pe parcursul relatării, autoarea citează frecvent din poemele, dramaturgia, opera filosofică, memorialistica și epistolele scriitorului. Îndeosebi corespondența de dragoste a poetului și-a pus puternic amprenta asupra biografiei romanțate elaborată de Florina Ilis. La acestea se adaugă jurnalele intime ale Corneliei Blaga-Brediceanu, soția poetului, și lucrările critice și memorialistice semnate de Dorli Blaga. Dintre criticii literari care s-au ocupat de viața și opera poetului, Florina Ilis s-a folosit de sugestiile oferite de Ion Bălu, Zenovie Cârlugea, Bazil Gruia, I. Oprișan, Marta Petreu, Constantin Turcu și Mircea Vaida. Nu întâmplător, cartea îi este dedicată Muzei, deși mai corect ar fi fost să se utilizeze pluralul, deoarece ele au fost mai numeroase atât în mitologie, cât și în biografia lui Lucian Blaga.
Interesantul roman biografic conține șaisprezece capitole ample, care surprind momentele esențiale ale destinului zbuciumat al poetului. Ele nu respectă în mod riguros cronologia evenimentelor, numeroase întâmplări fiind reconstituite din memoria personajelor. Debutul romanului îl prezintă pe Lucian Blaga într-un moment existențial delicat, după ce, în 1948, a fost îndepărtat din învățământ, fiind transferat la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei. Este o perioadă dificilă, când poetul se confruntă cu numeroase interdicții, iar starea sa materială se dovedește destul de precară. Nu i se permite să își publice versurile și opera filosofică, motiv pentru care se refugiază în tălmăcirea celebrului poem Faust al lui Goethe. Traducerea unei capodopere a literaturii universale devine o tentativă de a reveni în zbuciumata viață literară a timpului, dar și o modalitate de întregire a veniturilor. În același timp, Blaga lucrează la romanul său autobiografic Robie pământească, robie cerească, devenit ulterior Luntrea lui Caron. De sub presiunea teribilă a factorului politic, omul de cultură încearcă să se refugieze în tăcere. În ciuda numeroaselor greutăți întâmpinate, poetul este fericit, deoarece în viața sa a apărut o nouă muză. Este vorba despre Elena Daniello, căreia i-a dedicat o serie de versuri după o plimbare romantică efectuată la Gura Râului (Boca del Rio), în mijlocul unei naturi paradisiace.
Foarte bună cunoscătoare a operei și a documentelor legate de viața lui Lucian Blaga, Florina Ilis redă în mod minuțios atmosfera de teroare a epocii. Pentru a conferi cât mai multă autenticitate „romanului“, ea include în narațiune numeroase fragmente din poemele și din ideile filosofice ale omului de cultură. În mod firesc, de o atenție deosebită se bucură concepția poetului despre eros. „Orice dragoste care duce la creație își dobândește legitimitatea ei“, afirmă autorul Poemelor luminii. Creația și iubirea sunt pasiuni care se leagă și se condiționează reciproc. Poetul are nevoie de muze, de revelații, motiv pentru care „nu se poate artă fără eros!“
Mai mult, „creația precede morala“. Blaga nutrește convingerea că numai dragostea poate menține nestins focul sacru al poeziei. Dar iubirea are nevoie de o muză care să îl inspire pe poet, făcând ca inima lui „să înflorească în rime sau ritmuri vrăjite“. Drept consecință, Cornelia Brediceanu, Elena Daniello, Domnița Gherghinescu-Vania, Eugenia Mureșanu și Coca Rădulescu devin personajele referențiale ale romanului biografic. Fiecare muză are o poveste proprie, redată în mod amănunțit în roman.
Dincolo de influența decisivă a documentelor, există în narațiune și numeroase proiecții în imaginar. Întâlnirile cu diavolul și cu ucenicii acestuia din debutul și din finalul romanului, precum și pariul încheiat cu acesta reprezintă niște replici la Faustul lui Goethe. Un merit al cărții este acela că abordează și problema delicată a raporturilor dintre Lucian Blaga și puterea politică a timpului.
Blaga. În căutarea numelor este o carte-document ce ne lasă să pătrundem în intimitatea unui mare om de cultură. Asemenea lui G. Călinescu, Florina Ilis știe să îmbine calitățile romancierului cu cele ale criticului și istoricului literar.