Un demers admirabil
Din anul 2019, în Băilești (orașul natal al celui astfel omagiat), are loc un festival de literatură dedicat unui poet de valoare deosebită, plecat prea curând dintre noi: Patrel Berceanu (1951-2006). Este un demers admirabil, datorat scriitorilor Nicolae Coande și Mihai Firică, dar și altor prieteni scriitori, membri ai Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor (Constantin Barbu, Nicolae Marinescu), prin care se păstrează vie personalitatea acestui poet de vocație, emblematic pentru zona Olteniei și important reprezentant al generației ’80. Proiectul cultural pus în operă de colegii craioveni s-a amplificat de la o ediție la alta a manifestării culturale care-i poartă numele lui Patrel Berceanu și are în centrul său literatura acestuia. Astfel, a fost instituit, din 2019, Premiul pentru Poezie „Patrel Berceanu“ și, din 2023, Premiul pentru Dramaturgie „Patrel Berceanu“. De asemenea, cu prilejul fiecărei ediții au fost tipărite diferite volume ale sale, antologii de versuri, monografii de spectacol, culegeri de cronici și studii teatrale, ori retipărite cele patru volume antume. Anul acesta, valorificarea operei lui Patrel Berceanu a constat în două cărți, ambele semnificative: Opera vieții mele (Editura Muzeul Literaturii Române), cuprinzând integrala poeziilor lui Patrel Berceanu, ediție îngrijită de Nicolae Coande, care conține și un edificator capitol de receptare critică și Pa! Ne vedem în Europa, schițe și povestiri (Editura Revers), ediție îngrijită de Doina Pologea-Berceanu. Iată ce scria, în anul 1985, Eugen Simion despre el: „Patrel Berceanu este un poet din clasa lui Geo Dumitrescu. Asta vrea să spună: un țanțoș aer băiețesc, mânie și ironie, sentimentalitate și insolență, refuzul marilor teme și plăcerea de a umili conceptele fundamentale printr-un limbaj lipsit programatic de orice solemnitate. Curios, după 40 de ani, acest stil poetic revine în actualitate însoțit (la Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Florin Iaru…) de un lirism de tip livresc și parabolic. Patrel Berceanu rămâne mai aproape de model. Se cuvine să reproducem și un poem, dintre ultimele scrise de poet, din această frumoasă antologie lirică: „Ultima iarnă a fost aspră,/ pedeapsă pentru vinovățiile sufletului./ Gheara ei a răzbătut prin/ acoperișul casei bătrânilor mei./ Zăpada s-a culcat peste tavan./ A băltit apoi la rădăcina / putredelor grinzi./ Un fulger orizontal – din noroi/ și apă. Floarea de mucegai și-a spus / povestea în zig-zag. / Un lighean primește la sine/ lacrima iernii, cum Golgota primea/ lacrima Fiului Omului./ Bătrâna femeie întoarce lemnele/ în sobă. Oamenii seamănă cu/ casele lor. Mama a fost prima mea casă./ Focul se grăbește/ să-și spună povestea. Și eu am pâlpâit în pântecul mame.“ (Care-i casa ta?)
În concluzie, ne bucură grija dovedită de scriitorii craioveni pentru postumitatea liricii lui Patrel Berceanu. Ea se înscrie într-o serie de alte asemenea lăudabile fapte de prețuire și de recunoaștere pe care oamenii scrisului rămași în viață le îndreaptă spre cei plecați dintre noi. Exemple? Felul în care poeții nemțeni cultivă memoria lui Aurel Dumitrașcu sau scriitorii sibieni pe aceea a lui Iustin Panța. Este ceva firesc și benefic și numai cu o asemenea atitudine făclia literaturii române rămâne mereu aprinsă. (G.C.)
Nora Iuga, două cărți
Un nume extrem de prețuit al poeziei noastre de astăzi, Nora Iuga, se prezintă în fața cititorilor prin două noi titluri: Șopârla din groapa comună, volum de versuri apărut la Editura Cartea Românească, în seria Cartea Românească de Poezie și De la Toulouse-Lautrec în port la Rotterdam. Interviuri cu Nora Iuga. 2014-2024, scos la Editura Cartier, sub semnătura poetei Angela Baciu. Cele două cărți, laolaltă, au darul de a pune în lumină personalitatea acestei scriitoare admirabile, care constituie un model pentru noile generații de poeți, prin vitalitate, originalitate și capacitatea de a înnoi limbajul liric. Iată ce părere are Robert Șerban după ce a citit dialogurile dintre cele două poete: „Volumul pe care Angela Baciu ni-l propune și în care Nora Iuga îi răspunde la multe și ațâțătoare întrebări conturează și mai bine portretul acestei scriitoare și femei formidabile, care, de fapt, iese din orice ramă. Inclusiv din rama meșteșugită și prietenoasă a grozavei cărți pe care o țineți în mână.“ De asemenea, reproducem și versurile cu care se deschide noua sa carte de poezie: „ce miracol în fiecare dimineață/ un măr fără coajă în oglindă/ trupul meu gol/ spune-mi chiar nu simți tăișul/ acestui răsărit orbitor/ din șapte-n șapte ani/ încă te primenești/ ai rămas frumos/ trupul meu/ curbele tale mișcă/ frunza teiului de la fereastră/ la pat și povestea cu porumbelul/ care și-a pierdut aripa… “ De citit, cu meritata reverență. (G.C.)
Mircea Mihăieș – laureat al Premiului „Garabet Ibrăileanu“ – Opera Omnia, ediția a VIII-a, Roman
În zilele de 23 și 24 mai 2025, s-au desfășurat la Roman manifestările culturale ale celei de a VIII-a ediții a Festivalului Național „Garabet Ibrăileanu“, organizat de Uniunea Armenilor din România – Sucursala Roman (condusă de Emanuel Nazaretian), în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România. Evenimentul cultural, sprijinit de Societatea Culturală „Clepsydra“ din Roman și de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (Sucursala Roman), a reunit membri ai comunității armene din România, scriitori, ziariști, iubitori de cultură. Programul a inclus evocări ale personalităților romașcane cu ascendențe armenești, concurs de aforisme, lansare de carte și un impresionant spectacol artistic. Premiul „Garabet Ibrăileanu“ – Opera Omnia, ediția 2025, a fost conferit lui Mircea Mihăieș, iar Premiul pentru Debut i-a revenit lui Ioan Șerbu. Cele două laudatio au fost rostite de Mihai Zamfir și Varujan Vosganian. Laureații anterioarelor ediții au fost Ioan Holban, Vasile Spiridon, Mircea Anghelescu, Mihai Zamfir, Dan Cristea, Ion Pop și Al. Călinescu.
După opt ediții, se poate afirma cu certitudine că aceasta este cea mai importantă distincție care se acordă în România în domeniul Criticii, istoriei literare și eseului. Ea se adaugă celorlalte premii literare de mare prestigiu decernate – întâmplător sau nu – în Moldova: Premiul „Scriitorul Anului“ (Iași), Premiul „Mihai Eminescu“ (Botoșani), Premiul „Ion Creangă“ (Târgu Neamț). Iată că acum, prin strădaniile d-lui Emanuel Nazaretian și ale echipei sale, municipiul Roman devine un loc privilegiat pe harta culturală a țării. (Rep.)
Noutăți editoriale
Semnalăm, acum, în preajma Târgului Bookfest, o seamă de apariții editoriale demne de atenție. Editura Cartea Românească se prezintă cu mai multe noutăți (despre unele, revista noastră a și scris, cu celeritate): Despre lumină și transparență. O antologie. 1992-1996/ De luz y transparencia. Una antologia. 1992-1996 de Manuel Rico, ediție bilingvă, traducere, note și postfață de Dinu Flămând; Labirintul de Ileana Moroianu, în seria Cartea Românească de Proză, cu un cuvânt însoțitor de Adriana Babeți; Toate într-o singură inimă, volum de versuri de Răzvan Fugaciu, manuscris câștigător al concursului de debut organizat de Uniunea Scriitorilor și Editura Cartea Românească, ediția 2024. l Iată și două valoroase culegeri de poezie scoase de Editura Junimea: 150 de proeme de Varujan Vosganian (volum apărut și sub egida editurii Ararat și ilustrat de Mircia Dumitrescu) și antologia de autor Corăbierul norilor (30 de ani de poezie, 1994-2024) de Liviu Capșa. l Alte cărți de poezie care se evidențiază prin calitatea versurilor și eleganța grafică: Bicicleta Van Gogh de Marcel Tolcea, la Editura Brumar (ediția a II-a, îngrijită de Loredana Tîrzioru și Adrian Bodnaru și ilustrată după o idee de Șerban Foarță); 35 – Povestea nespusă a unei revoluții de Andrei Novac, la Editura Vallant (cu un concept grafic și ilustrații de Flavia Lupu). l Alte titluri primite la redacție: Confesiunile unui samovar de Nichita Danilov, la Editura C.R.L.R.; Gestul dăruit grației. Poeme postume de Miron Kiropol (prefață de Florentin Palaghia, postfață de Daniel Corbu, documentar de Elisabeth Bovarlet-Kiropol), la Editura Princeps Multimedia; Antologia Festivalului internațional „Poezia la Iași“; Însingurare (poezii) de Rian Roman, la Editura 24 de ore; Versuri dintr-un jurnal în amurg de Nicolae Dragoș, la Editura Pim; Meditații secrete (parabole, alegorii) de Ion Popescu-Brădiceni, la Editura Limes; Atractor. Catedrale de vânt de Viorel Surdoiu, la Editura Aius; Cinci voci ale optzecismului. Gabriel Chifu, Marian Drăghici, Nichita Danilov, Mircea Bârsilă, Ioan Flora, de Lazăr Popescu, la Editura Universitaria. Lectură plăcută! (Cronicar)