Lumea de dinainte, lumea de-apoi
Mergem spre lumea de dinainte.
Noi sîntem în cea de apoi.
În cea de dinainte chiar dacă te
plictisești puțin
și nu-ți lipsește nimic nimic
erai prea singur fericit
din naștere.
Acum moartea camuflată peste tot
și-n toate ne-a adunat laolaltă
ne face cu atît mai vii
cu cît sîntem doar ai ei.
Ceea ce se mai poate întîmpla e zero, zero barat nici
nu mai contează.
Cu toate acestea avem momentele
noastre de îndoială
cînd ne privim în fugă în oglindă
sau în fotografii mai vechi alb-negru
și ne explorăm trecutul mirați
tot mai necunoscut, tot mai
îndepărtat.
Acum
e un fel de a trece înot peste o apă
perfid liniștită
în care ne scufundăm bucuroși
dar numai pentru cîteva clipe.
Pe țărm stau cei dragi
pe celălalt țărm vreau să zic
ne fac cu mîna haideți haideți haideți
nu vă mai îndoiți de voi
noi sîntem fericiți aici cerul
e chiar deschis deasupra noastră
cerul din cer
stelele de sub noi stelele
de deasupra noastră
soarele nu apune niciodată niciodată
aici
liniștea e aerul pe care îl inspirăm adînc cu nesaț
muzica
e o duminică în toate cele șapte zile
ale săptămînii
nicicînd nu adormim somnul
e doar pentru voi cei obosiți noi nu
noi nu niciodată
căci totul e acum neînceput e
chiar ziua de mîine.