În adevăr, în ultimele zile ale lunii iulie, Brăila a găzduit unul dintre cele mai spectaculoase, dintre cele mai captivante evenimente dedicate artei cântului, anume cea de a 25-a ediție a Festivalului ce poartă numele legendarei cântărețe Hariclea Darclée, o fiică a locului.
Proiectul acestui Festival, este unul impresionant; a fost imaginat și este realizat – iată! – de mai bine de un sfert de veac, de marele artist, omul de cultură, soprana Mariana Nicolesco. Este crezul domniei sale conform căruia nimic nu îi poate apropia mai mult, mai bine pe oameni decât expresia cultivată, adresarea emoționantă a vocii umane.
După o pauză pandemică de doi ani, Festivalul a fost reluat, de această dată la nivelul unui mare eveniment național; s-a bucurat de o largă participare a tinerilor vocaliști sosiți din toate zonele țării. Pe perioada cursurilor de măiestrie, în concerte, în recitaluri, au putut fi audiați tineri cu vârste dintre cele mai diferite, între șaptesprezece și patruzeci de ani, de la tinerii în parte începători până la tinerii maeștri care activează actualmente pe scena Operei Naționale bucureștene sau în teatrele muzicale ale țării.
Cursuri de măiestrie oferite cu vădită aplicație, cu special antren de Mariana Nicolesco tuturor participanților; concerte găzduite în sala Teatrului „Maria Filotti“, de asemenea un mare concert popular susținut pe esplanada Dunării, concert acompaniat de Orchestra Festivalului Darclée condusă de maestrul Marco Balderi, un inspirat specialist în domeniul genului operei italiene, sunt mo mente care, împreună, au constituit suita eve nimentelor curente ale recentei ediții a festivalului.
Există un grup al tinerilor maeștri care revin cu bucurie, cu credință, de mulți ani, la Brăila; o fac confirmând nivelul profe sionalismului dobândit în baza unor studii, a unei bune experiențe în arta cântului.
Mă refer, spre exemplu, la basul Justinian Zetea, tânăr solist al operei bucu reștene; etalează dispo nibilități stilistice susținute de calități vocale temeinic consti tuite în timp, aspecte ce pot fi observate atât în opera de influență jazz-istică Porgy and Bess, de Gershwin, dar și în celebra operă belcantistă Don Pasquale de Donizetti. A evoluat de asemenea în duet în compania sopranei Silvia Micu, actualmente solistă a operei brașovene. Este un tănăr maestru care dispune de o experiență muzical-dramatică cu totul impresionantă susținută de o voce clară de soprană lirico-spintă demnă de cele mai bune scene muzicale europene.
Pregnant moment lirico-dramatic s-a dovedit a fi fost scena Santuzza-Turidu din opera Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni; atât mezzo-soprana Florentina Soare, cât și tenorul Adrian Dumitru dezvoltă un intens sentiment dramatic, iar aceasta în baza unei bune experiențe scenice sprijinite – și în acest caz – de resurse cu totul importante ale aparatului lor vocal. În mod cert, atunci când vocea nu este suprasolicitată temperamental, acești tineri artiști pot ținti poziții înalte pe marea scenă a operei zilelor noastre.
Extinsă cultură stilistică, disponibilități vocale inteligent dezvoltate, inteligent rostuite, am putut observa în evoluția tânărului bariton Silviu Mihăilă; celebra arie Vision Fugitive de Massenet, pe de o parte, și, pe de alta, marele moment mozartian Non piu andrai din opera Nunta lui Figaro constituie dovezi mai mult decât promițătoare pentru o evoluție profesională cu totul importantă.
O puternică impresie a produs evoluția baritonului Sebastian Balaj, student al Academiei clujene de Muzică. A dat o pregnanță expresivă puternică ariei toreadorului din opera Carmen de Georges Bizet; a construit o veritabilă scenă muzical-dramatică pe parcursul minunatului moment Chanjeons propos din ciclul enescian al celor Șapte cântece pe versuri de Clément Marot.
Promisiuni vizând, în continuare, importante evoluții au oferit basul Dinu Cristian Dumitrașcu, tenorii Șerban Cristache, Adrian Dumitru, tenorul lirico-spint Alexandru Nagy, soprana de coloratură Nora Păunescu, pe care o putem întâlni inclusiv pe scena Operei din Craiova; trebuie de asemenea menționată prezența promițătoare a sopranelor Roxana Șelariu și Milița Pantin.
Nu pot să nu remarc, atât pe parcursul concertelor cât și în cadrul cursurilor de măiestrie, prezența repertoriului mozartian de operă a fost permanentă! Căci toate aspectele de bază ale artei cântului, cele privind susținerea frazei muzicale, cizelarea acesteia, probleme privind arcuirea legato-ului expresiv, cele ale coloritului timbral, acuitatea și rigurozitatea privind stăpânirea elementelor de bază ale tehnicii vocale, totul, aproape totul poate fi regăsit în marele tezaur al repertoriului mozartian de operă, de concert.
Voi menționa cu titlu de special interes participarea în concerte a mezzo-sopranei Oana Andra, solistă a Operei bucureștene, artist de extinsă experiență scenică și vocală, de asemenea cea a pianiștilor Alexandru Petrovici, Peter Kolcsar, Matei Varga. Ca în fiecare ediție a Festivalului, conferința prof. dr. foniatru Ștefan Poen, de asemenea selecția, prezentarea imprimărilor audio-video au adus date privind momente de semnificație ale carierei sopranei Mariana Nicolesco. Este creatoarea acestui original, unic în felul său, Festival dedicat „artei sacre a cântului“, cum o numește cu vădit entuziasm domnia sa.
Participarea Corului Academic al Filarmonicii bucureștene, ansamblu condus de maestrul Iosif Ion Prunner, intonarea Odei Bucuriei din finalul simfoniei beethoveniene în re minor, actualmente imn al Uniunii Europene, au dat strălucire momentului popular atât de așteptat, petrecut pe esplanada Dunării, moment petrecut în fața a mii de melomani brăileni. Trebuie menționat, cetățenilor orașului li s-a alăturat cu vădit entuziasm primarul localității, domnul Viorel Marian Dragomir, cel care înțelege și sprijină – nu de azi, nu de ieri – desfășurarea acestui Festival de largă extensie națională și internațională.
Nu poți să nu remarci, de-a lungul celor 25 de ediții, în timpul cursurilor de măiestrie și al concertelor, au evoluat la Brăila peste 3.000 – da, trei mii – de tineri vocaliști sosiți din aproape cincizeci de țări!
Amintesc cu vădit entuziasm, inspiratul dicton propus cu ani în urmă de celebra soprană și repetat cu indicibil elan de întregul grup al tinerilor cântăreți: „Sănătate, Amor și Glorie!“ – a fost scandat după fiecare concert! În adevăr, numai sănătatea gândului artistic, sănătatea vocii pot asigura împreună cordialitatea sensibil întreținută a comunicării, pot aduce împreună recunoașterea demersului artistic pe relația cu oamenii.