In memoriam Mircea Tomuș

Mircea TOMUȘ (9 ianuarie 1934, Mociu/Cluj – 28 martie 2022, Avrig/Sibiu). Critic și istoric literar, prozator. Facultatea de Filologie din Cluj (1955). Debut absolut în 1955 în „Steaua“. Premiul „Bogdan Petriceicu Hașdeu“ al Academiei Române, 1965. Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor, 1973. Volume: Gheorghe Șincai, viața și opera monografie, 1965; Cincisprezece poeți, critică literară, 1965; Carnet critic, 1969; Efigiile naturii, antologia pastelului românesc, 1971 (în colab.); Răsfrângeri, critică literară, 1973; Istorie literară și poezie, 1974; Opera lui I.L. Caragiale, vol. I, 1977; Mihail Sadoveanu. Universul artistic și concepția fundamentală a operei, 1978; Mișcarea literară, 1981; Întoarcerea, roman, 1983; Romanul romanului românesc, 1999, 2000; Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, 2002; Caragiale după Caragiale, 2004; Aripile demonului, roman, 1-5, 2007-2019. După 2013, scoate o serie de micro-monografii: Pentru un alt Caragiale; Secretul cailor de Curtea-Veche; Un text ascuns în romanul Ion de Liviu Rebreanu; Enigma Otiliei sau amurgul unei lumi fără tați; O mitologie a unor atrizi moderni în romanele Hortensiei Papadat-Bengescu; Creangă romancier? Pe urmele unui fabulos roman inițiatic etc. Traduceri: Pierre Francastel, Realitatea figurativă (Elementele structurale de sociologie a artei), pref. Ion Pascadi, 1972.

Pentalogia transilvană Aripile demonului îl consacră ca prozator. „Romanul, de respirație epopeică, va fi un reper important pentru o analiză spectrală a Transilvaniei din ultimul secol. Meritul exemplar al acestei «totalități extensive», cum definea Georg Lukács epopeea, rezidă în modul cum naratorul prelungește și mai ales împletește viziunile din triada clasică (Pavel Dan – Ion Agârbiceanu – Liviu Rebreanu).“