În ziua de 27 august, la Alba Iulia, în incinta generoasă a Muzeului „Principia” de lângă Aleea Muzeului Național al Unirii, a avut loc un eveniment poetic extraordinar: cea de-a unsprezecea ediție a Galei Poeziei Române Contemporane.
Înaintea ediției propriu-zise a Galei Poeziei Române Contemporane din acest an, mai mulți critici literari autohtoni importanți au propus câte o listă de poeți reprezentativi care să participe la Gală. Dintre toate nominalizările care au fost făcute, Nicolae Manolescu, în calitate de selecționer al Galei, a ales 15 dintre cei mai importanți poeți români contemporani din toate generațiile.
A urmat, la Alba Iulia, pentru cei prezenți în chip fizic la eveniment – dar și pentru aceia, în număr mare, care au urmărit transmisiunea video online a evenimentului – un regal poetic; a fost, încă o dată, un bun prilej pentru cei care au urmărit această Gală a Poeziei Române Contemporane să audă cele mai remarcabile voci ale creației lirice contemporane.
Iată și lista celor care au fost în prim-planul momentului poetic excepțional de la Alba Iulia: Horia Bădescu, Markó Béla, Hanna Bota, Gabriel Chifu, Vasile Dan, Horia Gârbea, Vasile Igna, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Ion Pop, Ioan Es. Pop, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu. Lecturile care i-au avut ca protagoniști pe aceștia – lecturi care au atins registre lirice diferite, de mare forță poetică – au fost răsplătite, binemeritat, cu aplauze generoase de publicul acestui eveniment.
Maestrul de ceremonii al acestui eveniment pentru poezia română de astăzi a fost Nicolae Manolescu.
Fiecare dintre lecturile de poezie a fost precedat de o foarte succintă și convingătoare prezentare a autorului acelor poeme – considerații critice, la limita aforismului, datorate criticilor literari Răzvan Voncu și Daniel Cristea-Enache. Iată un potpuriu compus din câteva dintre formulele critice care au fost rostite la microfon de către cei doi importanți critici literari: i) Daniel Cristea-Enache – „Perceperea halucinată, post-bacoviană, a realității imediate și perspectiva dramatică ori tragică în care sunt etajate semnificațiile, această capacitate de a converti uzualul în insolit și prozaicul în nefiresc dau poeziei lui anvergură și intensitate” (despre Liviu Ioan Stoiciu); „chiar și atunci când poemul reflexiv îmbracă o formă mai accesibilă, cu o desfășurare narativă, semnificația ce se constituie rămâne una «înaltă» (despre Vasile Dan); „diferenţele dintre poezie şi proză, reflecţie morală şi fişă clinică, jurnal al întâmplărilor mici şi spovedanie abisală, dostoievskiană, se şterg” (despre Ioan Es. Pop); „între confesiunea lirică și resemnificarea simbolică a secvențelor existențiale, poeta nu vrea să opteze exclusiv și definitiv; și bine face” (despre Hanna Bota); „poetul este atent deopotrivă la simbolistica generală a textului, filtrată imagistic sau evidentă prin sine însăși; și la retorica versurilor, la muzicalitatea lor, la codul arhaic și antic descifrat într-o atmosferă specifică” (despre Horia Gârbea); „dacă în mai multe poeme, autorul își «agață» semnificațiile și simbolurile de personaje descrise amănunțit, ascultate atent, portretizate chiar în texte succesive, în altele, la fel de pregnante, paginile iau forma și structura unui dialog interior cu Divinitatea” (despre Markó Béla); „textele lui sunt nu numai o probă de îndemânare lexicală și prospețime imagistică, ci și părți ale unui întreg poetic, cu teme care circulă dintr-o pagină în alta” (despre Ioan Moldovan); ii) Răzvan Voncu – „unul dintre reprezentanții de seamă ai optzecismului transilvănean, un poet care impresionează prin amestecul indiscernabil de asprime etică și tandrețe” (despre Aurel Pantea); „component de bază al primei promoții echinoxiste, un poet profund al căutării, un poet al meditației, dar și un poet al meșteșugului tehnic deosebit” (despre Horia Bădescu); „un lup singuratic în poezie, a mers pe calea sa, care nu a fost nici aceea neomodernistă, șaizecistă, nu a fost nici calea postmodernă; un poet de un lirism profund, bine camuflat într-un text în egală măsură natural și livresc“ (despre Vasile Igna); „poezia sa a asumat mai întâi o sensibilitate de tip neoromantic, apoi a propus ideea de text poliedric și de deschidere simultană către o pluralitate de influențe, însă ceea ce a învins în poezia sa este lirismul profund, asumarea unei condiții tragice a poetului, a celui care reflectează la crize și la limitele ființei umane. Poezia sa de astăzi este una dintre cele mai frumoase căutări de natură spirituală” (despre Gabriel Chifu); „una dintre personalitățile complete ale literaturii române de azi; în poezia generației sale, generația 80, a adus sobrietatea, a adus tragism, a adus o anumită rigoare etică – toate acestea s-au convertit într-un lirism profund, amplu, ca un fluviu, o poezie care te cucerește, chiar dacă nu utilizează armele seducției” (despre Marta Petreu); „în personalitatea poeziei sale se întâlnesc cel puțin două filoane: unul este al Școlii Ardelene – care nu ni i-a dat numai pe primii noștri cărturari moderni, ci și pe primul mare poet modern, pe Budai-Deleanu –; al doilea este filonul marilor critici care sunt și mari poeți” (despre Ion Pop); „unul dintre seniorii poeziei române, un reprezentant de frunte și în formă al generației 1960, dar și în cazul său se poate vorbi despre asumarea unui traseu distinct de cel al generației sale; scrie o poezie la suprafață ironică, ludică, mușcătoare, în adâncime, marcată de o tristețe, de o melancolie, de o ușoară nostalgie” (despre Nicolae Prelipceanu); „toți criticii l-au văzut și îl văd sub semnul Umbriei, sub semnul figurii spirituale a Sfântului Francisc; există și o a două fațetă a poetului – aceea blândă, însorită, mediteraneeană” (despre Adrian Popescu).
La Gala Poeziei Române Contemporane au existat și trei momente muzicale speciale, la rândul lor foarte apreciate, ai că ror protagoniști au fost ar tiș tii DanLiviu Cernat (la vio a ră) și Cristian Alexievici (la pian).
Organizatorii evenimentului, care s-a desfășurat în cele mai bune condiții, au fost: Consiliul Județean Alba, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba. Evenimentul s-a desfășurat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Partenerii acestui eveniment: Primăria Municipiului Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Un public cald, semnificativ și atent a fost, pe întreaga durată a manifestării, alături de poeții care au citit din creația proprie la Alba Iulia în cadrul Galei Poeziei Române Contemporane. Încheierea momentului poetic remarcabil din Alba Iulia de la finele lunii august – o încheiere memorabilă – i-a aparținut selecționerului desantului poetic din acest an, Nicolae Manolescu. Președintele Uniunii Scriitorilor din România a apreciat, în aplauzele întregii săli, că „poezia bate pandemia”.
Reamintim cu această ocazie și amănuntul că prima ediție a Galei Poeziei Române Contemporane, la care au participat 26 de poeți, a avut loc în 2011, în Sala Mare a Ateneului Român. (Rep.)
P.S. Un detaliu important: înregistrarea video a Galei Poeziei Române Contemporane poate fi urmărită accesând următorul link: https:// www.facebook.com/BibliotecaJudeteanaLucianBlagaAlba/videos/370882311368238/