Conceptul de „sapiens“ este personajul principal al unei suite de titluri, unele cu destin editorial impresionant, în lucrări, studii, cărți foarte recente în întreaga lume. Fenomenul atinge și spațiul cultural românesc. Cartea lui Yuval Noah Harari „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii“ este, fără niciun dubiu, volumul de referință pentru acest moment public de mare curiozitate față de istoria – alimentată cu descoperiri recente din arheologie, neuroștiințe, istorie în general – acestui termen, dar e departe de a fi singurul. Succesul acestui amplu eseu, cu date de piață ieșite din comun și pentru lumea culturală românească, pare să fi avut și un rol „motivațional“ sau, altfel spus, unul de „ trendsetting“; fapt este că alte edituri au pus deja în circulație, cu succes de asemenea, titluri care fac numeroase referiri la „sapiens“.
Începutul
Cărțile publicate în limba română sub semnătura lui Harari – patru la număr până acum, toate la Editura Polirom – au consemnat numere-record la vânzări. Sunt, din datele publice existente, deja peste 300.000 de exemplare vândute într-un interval de aproximativ 3 ani și jumătate de când acestea au început să intre în spațiul românesc, în traduceri; „nava-amiral“ a portfoliului românesc deținut de Yuval Noah Harari este Sapiens. Scurtă istorie a omenirii – această carte, ea fiind de altfel și primul dintre titlurile lui Harari traduse la noi, a stat, între altele, peste 100 de săptămâni (zeci bune dintre acestea, consecutiv!) în fruntea topului de vânzări de pe polirom.ro.
Scurtă istorie – jaloane minimale
Sunt, spune Harari în cartea mai înainte menționată, patru mari repere pentru istoria speciei umane – și implicit pentru marele personaj al acesteia, „homo sapiens“. În alte cuvinte, sunt, pentru „scurta istorie a omenirii“, patru momente revoluționare: 1) revoluția cognitivă; 2) revoluția agricolă; 3) unificarea umanității; 4) revoluția științifică. Primele trei revoluții îl favorizează net, notează istoricul israelian, pe homo sapiens. În privința revoluției științifice, un interval istoric – în interiorul căruia suntem – nu atât de mare precum precedentele, însă, extraordinar de spectaculos și fără precedent în materie de achiziții pentru același homo sapiens, lucrurile sunt încă departe de a fi clare în sensul beneficiilor nete, consideră Harari. Despre contemporaneitatea lui homo sapiens, autorul cărții apreciază și că „acum 70.000 de ani, Homo sapiens era încă un animal neînsemnat care își vedea de treburile lui într-un colț al Africii. În următoarele milenii s-a transformat în stăpînul întregii planete și teroarea ecosistemului. Astăzi e pe punctul de a deveni zeu, gata să dobîndească nu doar tinerețea veșnică, ci și capacitățile divine de a crea și de a dis truge“.
Sapiens – BD
De câteva luni, volumul originar Sapiens. Scurtă istorie a omenirii are și o declinare într-un registru editorial de nișă, dar nu mai puțin spectaculos. Este vorba despre primul volum al versiunii grafice (ba chiar, am putea spune, de bandă desenată). Sapiens. O istorie grafică. Volumul I. Nașterea omenirii – carte apărută în condiții grafice speciale – are, alături de Harari, alți doi coautori: doi autori de benzi desenate și ilustratori – David Vandermeulen și Daniel Casanave. „În Nașterea omenirii, un Yuval ficțional ne invită să-l însoțim în palpitanta aventură numită istorie, cutreierînd pămîntul alături de o sumedenie de personaje pestrițe. Ei se detașează de vacarmul lumii noastre inundate de informații, fac un pas în spate și privesc imaginea de ansamblu: istoria speciei noastre de la începuturi pînă astăzi“, menționează editorii acestei cărți.
Cosmo-Sapiens
John Hands a publicat în România mai târziu decât Harari. În 2019 mai precis, la Humanitas, i-a apărut Cosmo Sapiens. Evoluția omului de la originile Universului. O carte care propune „o călătorie îndrăzneață prin tot ce ne învață știința despre originea și evoluția omului în univers“ (E. O. Wilson). Pentru cartea aceasta – mult mai cuprinzătoare și mai complexă decât volumul lui Yuval Harari, poate însă nu așa de spectaculoasă ca acesta –, Hands a dedicat 10 ani evaluării teoriilor științifice actuale. „Sapiens“-ul lui Harari a apărut, în premieră mondială, în 2017; „Cosmo Sapiens“-ul lui Hands a fost publicată în 2015, iar ecourile în piața de carte de limbă engleză au fost, la rândul lor, semnificative. În 2015, influenta publicație „The Times Literary Supplement“ a decernat volumului lui J. Hands titlul de „cartea anului“. „Am fost crescut și educat să fiu un bun catolic, am devenit ateu, iar acum mă consider agnostic. Nu am idei preconcepute cu privire la teism, deism și materialism. Chiar nu știu care e adevărul. Dar tocmai această neputință m-a făcut să mă lansez cu entuziasm în încercarea de a descoperi, pe baza dovezilor științifice, ce anume suntem și ce am putea deveni“, spune Hands, în deschiderea invitației la o călătorie fastuoasă pe care, odată cu această carte, o lansează „cititorilor cu mintea deschisă“.
Sapiens-ul recent
Sapiens. Cele mai recente descoperiri este titlul celei mai recente cărți publicate de Editura Humanitas și dedicată personajului principal al suitei tematice a acestui text. E un volum alert, cu texte scurte și captivante, scris „la patru mâini“ de Silvana Condemi (paleoantropolog; autoare a numeroase articole, studii și cărți de nișă despre istoria evoluției umane) și de François Savatier (ziarist la „Pour la Science“, cu specializarea „științele trecutului“). Istoria pe care o spun cei doi semnatari ai acestei cărți privilegiază – inclusiv în lumina descoperirilor (multe dintre ele, de natură arheologică) de dată recentă – cultura ca „accelerator al evoluției“. Istoria lui Sapiens e, în termenii celor doi, „istoria unui animal cultural“. Un animal cultural în legătură cu viitorul căruia, spre deosebire de perspectiva îngândurată a lui Harari, Savater & Condemi par să proiecteze mult optimism: „de când și-a creat un sistem nervos planetar – internetul – omenirea se schimbă. Aproape toate părțile vastului său corp social comunică astăzi. Un nou fluid cultural curge din ce în ce mai repede și irigă acum jumătate din omenire, sau chiar mai mult. Nu încape îndoială că acesta se va răspândi și mai mult și va schimba viața de pe Terra. Deși e încă prea puțin evident astăzi, Sapiens rămâne sapiens, adică înțelept. Suntem nevoiți să pariem că va deveni tot mai înțelept“.
Istorie cu speranță
Homo Sapiens. O istorie plină de speranță (ediție în limba română publicată de Editura Litera) – autor: Rutger Bregman, un influent tânăr istoric și gânditor olandez – este, dintre toate titlurile survolate în cadrul acestui articol, de departe cea mai luminoasă carte despre personajul principal în discuție. Harari – cum menționam și la început, marele trend-setter al literaturii despre „sapiens“, autorul unei alte cărți care îndrăznește să anticipeze un viitor nu tocmai măgulitor pentru ceea ce el numește „Homo Deus“ – spune, în legătură cu volumul lui Bregman, că „Homo sapiens m-a provocat și m-a făcut să văd omenirea dintr-o altă perspectivă“. Cartea lui Bregman e construită pe, ne spune autorul ei, „o idee radicală. O idee care îi neliniștește de mult pe marii conducători ai lumii. O idee negată de religii și ideologii, ignorată de buletinele de știri și eliminată din documentele istorice“. Și anume, aceasta: „că, în fond, majoritatea oamenilor sunt buni“. „Un nou realism“ – spune Rutger Bregman – despre demersul său. Cu adevărat, un mare pariu pentru homo sapiens, în fond!