Barometrul de Consum Cultural

Cel mai recent studiu amplu cu privire la obiceiurile de consum cultural din România a fost făcut public și lansat în dezbatere la finele anului trecut. Cercetarea prezintă date (abundente și, nu puține, îngrijorătoare) despre anul 2018, an, între altele, care a marcat și un moment aniversar special: Centenarul Marii Uniri. „Barometrele nu sunt destinate să inoveze, ci să informeze. Același lucru se poate spune, desigur, și despre sondaje – iar acest Barometru Cultural recurge și el adesea la metoda sondajului. Și totuși, există mai multe diferențe între sondajele politice (cu care ne-am obișnuit în așa măsură încât imaginea publică a sociologului a ajuns să fie una de făcător de sondaje) și un barometru precum cel de față“, notează cunoscutul sociolog Vintilă Mihăilescu, în cuvântul introductiv al acestui important document. Domnul Mihăilescu adaugă: „În primul rând, sondajele politice sunt plasate în intervalul scurt al actualității imediate și informează despre o situație de moment. Oriunde acestea au devenit o practică obișnuită, tirania lor a schimbat în mare măsură însăși esența politicului și i-a obligat chiar și pe cei mai bine intenționați și competenți oameni politici să reacționeze sub imperiul momentului evidențiat de sondaje, căci politicienii chiar reacționează imediat la sondaje! Decizii politice majore trebuie luate astfel «la minut», în funcție de cum «stă în sondaje»un om politic, un partid, o inițiativă, obstrucționând în acest fel strategii și proiecte pe termen mediu și lung chiar și atunci când acestea există și ar putea fi benefice. Marketingul recurge și el la sondaje, dar acestea sunt mai sistematice, mai ramificate și repetitive, pentru a surprinde trenduri și segmente relativ stabile de consumatori și nu doar instantanee. Segmentări similare pot fi realizate însă și în domeniul culturii: a se vedea, de pildă, «segmentarea participării culturale» din studiul «Forme de participare culturală și moduri de utilizare a internetului». Mai important, «Barometrul de Consum Cultural» își alege – și trebuie să-și aleagă – teme constante sau recurente, miza fiind de a oferi decidenților imagini mai consistente și de durată despre «starea culturii» din țara noastră. Pe scurt, cercetările Barometrului nu se află sub imperativul momentului, între realizarea și publicarea unei anchete putând să treacă un an sau chiar mai mult.“

În privința datele concrete pe care le propune această analiză a obiceiurilor de consum cultural, dintre activitățile obișnuite asociate participării la un act cultural, lectura – în mod aparte, faptul de a merge la bibliotecă pentru a împrumuta cărți – înregistrează nivelul cel mai scăzut. „Mersul la cinematograf este o activitate realizată cel puțin anual de 39% dintre respondenți, la o diferență foarte mică de vizitarea unui muzeu sau a unei galerii de artă ca practică regăsită în cazul a 38% dintre respondenți. Mersul la bibliotecă pentru a citi sau a împrumuta cărți este activitatea care înregistrează cea mai mică rată de participare, doar 24% dintre persoane afirmând că au fost la bibliotecă cel puțin o dată pe an“, menționează autorii studiului. Observații foarte interesante și importante derivă și din analiza obiceiurilor de participare culturală în spațiul nonpublic: „Activitatea cu cea mai ridicată rată de participare este cea corespunzătoare variabilei care măsoară frecvența vizionării știrilor, emisiunilor, filmelor sau serialelor TV: 92% dintre respondenți au urmărit astfel de programe cel puțin o dată pe săptămână. În același timp, 76% dintre respondenți au ascultat radioul și 69% au ascultat muzică pe diferite dispozitive cu o frecvență cel puțin săptămânală. Celelalte activități desfășurate în spațiul nonpublic înregistrează procente mult mai mici de persoane care le practică săptămânal: 26% pentru cititul ziarelor în format tipărit, 19% pentru lectura cărților, 16% pentru jocurile video și pentru cititul revistelor în format tipărit și 10% pentru vizionarea filmelor în format DVD / Blu-ray“. Una dintre diferențele cele mai izbitoare care rezultă din acest sondaj vizează distincția rural-urban cu privire la lectura cărților – un raport de peste 2 la 1: „69% dintre cei care citesc săptămânal au rezidența în mediul urban, iar 31% – în mediul rural.“

Alte date care au fost selectate din acest amplu Barometru cultural (și care au făcut și știri în presă): 39% dintre români au mers cel puțin o dată la cinematograf, cu 6% mai mult față de 2016. De asemenea, în 2018, 57% dintre români au mers cel puțin o dată la spectacole de muzică și divertisment, comparativ cu 43% cât a fost procentul în 2016. În privința teatrului, românii nu stau foarte bine: numai 33% dintre români au mers la o piesă de teatru în 2018, procent în scădere dacă facem comparația cu 2014 când procentul a fost de 37%. Studiul mai arată de asemenea că 67% dintre români nu au văzut vreodată o piesă de teatru.

La trei decenii de la căderea comunismului, Barometrul de Consum Cultural 2018 a întrebat și analizat date cu privire la cât de liberi se simt românii acum. Conform analizelor, 84% dintre cei intervievați nu au încredere în cei din jurul lor și consideră că este mai bine să fii prudent. Pe de altă parte, 66% dintre respondenți consideră că în România oamenii sunt liberi să spună ce gândesc fără să le fie frică de consecințe, în timp ce 17% nu sunt de acord cu o asemenea afirmație.

În fine: 27 de euro de persoană au cheltuit, în medie, românii în 2018 pentru cultură, în condițiile în care, spun oficiali de la Institutul Național pentru Statistică, media europeană este de cinci ori mai mare.

Barometrul de consum cultural 2018. Dinamica sectorului cultural în anul Centenarului Marii Uniri“ se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în perioada 1 septembrie – 5 octombrie 2018, pe un eșantion național de 1.200 de persoane cu vârste de 18 ani și peste, printr-o metodă CAPI (interviuri față în față). Marja teoretică de eroare la nivelul eșantionului a fost de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95% – menționează autorii acestei ample cercetări sociologice. Întreg studiul este disponibil și în variantă electronică, la adresa: www.culturadata.ro.