„Solenoid” la Paris

În L’OBS din 3-9 octombrie, Didier Jacob consacră romanului Solenoid al lui Mircea Cărtărescu, tradus pentru „Editions noir sur blanc“ de Laure Hinckel, o cronică elogioasă. Putem spune, à juste titre. Nu e clar însă dacă autorul cronicii a citit, de asemenea tradus în franceză, romanul Orbitor, la care nu face nicio referință, deși ar fi fost abolut firesc pentru definirea cât mai corectă a prozei scriitorului român. Cade însă în cursa pe care Mircea Cărtărescu le-o întinde cititorilor, când pretinde că tânărul său protagonist, un alter-ego în fond, refuza literatura, cu excepția Jurnalului lui Kafka, și își încheie articolul legând Solenoid de Kafka și de Borges: „Opera lui Cărtărescu e tăiată în aceeași piatră“. Labirinturile cărtăresciene nu vin de la Borges, nici disperarea (sic!) de la Kafka. În rest, deși cam literală, cronica lui Didier Jacob e decentă.