Din sumar

Sarcina mea este și ușoară și foarte grea. În primul rând, vreau să vă spun că sunt încântat, sunt emoționat, fericit că pot din nou să stau de vorbă cu Mircea Cărtărescu, pe care-l cunosc de multă vreme, pe care îl admir ca scriitor, suntem prieteni…“. Cu aceste cuvinte, pe un ton de admirație totală, chiar puțintel exaltată, își începe Ion Pop amplul dialog cu Mircea Cărtărescu, dialog găzduit, cu supratitlul Eveniment, pe cinci pagini din recentul număr 1 din 2019 al revistei Apostrof. Mai putem citi versuri de Mariana Codruț, proză, cu titlul Munții, de Mircea Tomuș, cronici literare și recenzii de Iulian Boldea, Ștefan Bolea, Cristian Vasile, Oliviu Crâznic, Mircea Moț și Dan Gulea. Dosarul revistei îi este consacrat lui Miklós Bánffy și conține un eseu de Marta Petreu intitulat Unde s-a dus frumusețea și un fragment din romanul fluviu al scriitorului maghiar, Trilogia transilvană, în curs de apariție la Editura Institutului Cultural Român. Mai sunt de reținut din sumar două scurte texte semnate de Vladimir Tismăneanu în cadrul rubricii sale Sub lupa memoriei, dar și cronici teatrale (de Alice Valeria Micu și Roxana Croitoru), de jazz (de Virgil Mihaiu) și o pagină de versuri de Iosif Brodski, în traducerea lui Leo Butnaru. Nu putem încheia această scurtă consemnare fără a aminti poemul în manuscris pe care Emil Brumaru, extraordinarul poet de care ne-am despărțit de curând, l-a dăruit redacției și care este reprodus pe coperta a patra a Apostrofului. Iată o strofă: „Și-n după amiezi țicnite/ Să visez, trântit pe-o rînă,/ Coapsa lui Margot în opt-uri/ Lîncede, cu dublă frînă!!!“