Un recidivist: Dan Lungu

După ce, anul trecut, și-a presărat campania de alegeri la președinția Uniunii Scriitorilor cu afirmații gogonate și prezumțioase, Dan Lungu, senator al USR (partidul!) și romancier deopotrivă de faimos, în țară și în străinătate, recidivează într-un interviu acordat Laviniei Bălulescu pentru „Adevărul Weekend“ din 18-20 ianuarie, interviu în care nu se poate abține să nu-și repete ignoranța răuvoitoare cu privire la Uniunea Scriitorilor. E de acord că USR (nu partidul!) este „principala instituție care ar trebui să se ocupe de soarta scriitorilor“. Nu de alta, dar pentru că „are un buget semnificativ“. Anul trecut, în campanie, tot de bugetul Uniunii era preocupat. Întreba mereu pe ce se duc banii. Ar fi putut citi totul pe site. Și apoi: „Pe lângă proiectele proprii, Uniunea Scriitorilor ar trebui să facă lobby în favoarea scriitorilor la ICR, la Ministerul Culturii, (la) autorități locale ș.a.m.d.“ De unde să știe fostul candidat la președinția Uniunii că toate cele trei instituțiile (dar și altele) ne sunt de ani buni partenere și că avem protocoale (pardon, acorduri) cu unele și suntem pe cale de a încheia și cu altele? „Din păcate, Uniunea tace“, concluzionează Dan Lungu. Dacă nu ne-a auzit vocea cu ocazia alegerilor, măcar să se fi uitat pe site-ul nostru. „Tace și nu face nimic pentru statutul scriitorilor“, adaugă triumfător Dan Lungu. Lipsa de informație nu e neapărat un defect major, dar perseverența în eroare este: errare humanum est, perseverare diabolicum. Cireașa de pe tort: „Din ce aud (de unde?), acum (Uniunea) se ocupă de pedepsirea Filialelor care la recentele alegeri nu au votat cum trebuie, le scoate din proiecte, le taie de la finanțare, să se învețe minte“. Calomnie curată! Din câte ai auzit, Dan Lungu, dacă tot mergi pe zvonuri, ne poți spune pe ce te bazezi? Sau măcar care e circuitul banilor între Centru și Filiale? Anul trecut în alegeri băteai câmpii pe tema asta. Semeni tot mai mult cu infractorii beneficiari de recursul compensatoriu: pari să ții cu orice preț să te întorci după gratiile propriilor neadevăruri de pe vremea alegerilor pe care le-ai pierdut cu succes.