Ca în fiecare an, încă înainte ca ziua de 15 ianuarie să devină Ziua Culturii Naționale, Uniunea Scriitorilor din România marchează această dată simbolică – ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu – printr-o suită de activități și proiecte menite să dea conținut sintagmei de cultură națională.
Astfel, între 14-16 ianuarie, conducerea Uniunii Scriitorilor va fi prezentă, ca întotdeauna, la Festivalul „Mihai Eminescu” de la Botoșani. Prim-vicepreședintele Varujan Vosganian va deschide gala festivă a decernării Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, printr-o conferință care va aborda, pornind de la opera eminesciană, relația dintre cultura vie, identitatea culturală și memoria colectivă. La rândul lor, Sorin Lavric și Răzvan Voncu, însoțiți de colegi din țară și din Republica Moldova, vor participa la întâlniri cu elevii din liceele botoșănene, cu autoritățile publice locale, cu cititorii din Botoșani și din localitățile județului.
Chiar dacă Festivalul și Premiul Național „Mihai Eminescu” nu sunt organizate de Uniunea Scriitorilor, breasla noastră a înțeles să sprijine de la început aceste manifestări, spre a le conferi prestigiul și reprezentativitatea culturală demne de numele marelui poet născut la Ipotești. De anul acesta, USR este partenerul organizatorilor botoșăneni.
Spre a da substanță demersurilor simbolice legate de Ziua Culturii Naționale, Uniunea Scriitorilor din România va lansa public, în 15 ianuarie a.c., un amplu proiect de evaluare identitară a literaturii române contemporane. Intitulat Propunere de listă canonică a literaturii române (1918-2018), proiectul este menit să atragă atenția opiniei publice asupra tezaurului literar românesc din ultima sută de ani, să furnizeze învățământului de toate gradele un set valid de repere valorice și să stimuleze inițiativele editoriale care-și propun să promoveze literatura ultimilor o sută de ani. Acest proiect presupune consultarea unor importanți critici și istorici literari din țară cu privire la cele mai valoroase opere ale literaturii române, de la Marea Unire și până azi, în toate genurile. Prin însumarea opțiunilor exprimate de aceștia, se va stabili o listă cu cele mai valoroase și reprezentative 100 de cărți din fiecare gen literar, de fapt, o propunere de listă canonică a literaturii române din perioada 1918-2018. Rezultatele acestei investigații istorico-literare de amploare vor fi făcute publice și vor fi comunicate, de asemenea, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Culturii și Identității Naționale și Institutului Cultural Român, precum și departamentelor de studii literare românești de la universitățile din țară și din străinătate.
Prin acest proiect de amploare, Uniunea Scriitorilor din România dorește să contribuie la reafirmarea identitară a culturii române, în noul context european, și, totodată, să combată accentuata deculturalizare din societatea românească actuală. Relevarea tezaurului spiritual pe care îl conține literatura (într-o țară care este creația scriitorilor ei, înainte de a fi opera politicienilor) are menirea să reliefeze, prin comparație, pericolul pe care îl prezintă, pentru societatea românească, marginalizarea culturii, sărăcirea bagajului cultural general și ruptura dintre școală și literatura vie.
De asemenea, la fel ca în fiecare an, Uniunea Scriitorilor din România marchează ziua de 15 ianuarie prin manifestări găzduite de Filialele sale și de revistele literare pe care le editează.
Semnalăm, dintre acestea, evenimentele organizate sub egida Zilei Culturii Naționale de către Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor (președinte: Irina Petraș), constând într-o depunere de coroane de flori și un spectacol liric în foaierul Teatrului Național „Lucian Blaga”, urmate de Simpozionul „Eminescu – începutul continuu”, desfășurat la sediul Filialei Cluj, în cadrul căruia vor conferenția scriitoarele Florina Ilis și Rodica Marian. Simpozionul va fi urmat de un recital din opera lui Mihai Eminescu.
Prin asemenea proiecte, prezențe publice și evenimente literare, Uniunea Scriitorilor din România își continuă campania de creștere a vizibilității scriitorului și a cărții beletristice în societatea românească și, totodată, semnalează necesitatea mutării accentului, în abordarea Zilei Culturii Naționale, dinspre festivismul prevalent până acum în manifestările organizate de diverse instituții înspre proiecte și programe de substanță. E bine că avem o zi în care să atragem atenția asupra acestui bun de patrimoniu, care este cultura română, dar ar fi și mai bine dacă am utiliza această șansă pentru a lansa inițiative culturale viabile. Singurele care asigură, în timp, permanența unei culturi.
Conducerea Uniunii Scriitorilor din România