Reflecția despre noile tehnologii – și în mod aparte, despre „perla coroanei“, atât de tânăra (nu are decât câțiva ani de când e pe piață), atât de spectaculoasa și atât de problematica Inteligență Artificială – e esențială și, mai mult decât atât, se impune de la sine. Pentru că, aici, se întâmplă cu adevărat lucruri extrem de spectaculoase – și revoluționare – despre oameni, despre umanitate. În cele ce urmează, am selectat patru perspective – atenție: doar două sunt „ale oamenilor“ – ale unei, deja, imense dezbateri.
Yuval Noah Harari la Davos, 2026
Unul dintre cele mai comentate și mai „viralizate“ discursuri de la cea mai recentă ediție a Forumului Mondial de la Davos (poate cel mai important format anual de întâlnire din întreaga lume care nu are, în realitate, doar o tematică economică, așa cum fusese proiectat inițial) îi aparține gânditorului israelian Yuval Noah Harari.
Harari este o figură binecunoscută și în România, în mod aparte în piața de carte de la noi. E un autor care publică, la noi, în exclusivitate la Editura Polirom și, nu numai cu marele hit al său – Sapiens. Scurtă istorie a omenirii –, e, în mod cert, un fenomen de piață. Sapiens…, bunăoară, cartea cu care Harari a explodat în întreaga lume, a fost pentru doi ani consecutivi (2018 și 2019), cea mai bine vândută carte de la editura ieșeană și, pesemne, din întreaga Românie. Sapiens, de altfel, s-a menținut foarte bine în topurile naționale de vânzări până acum. În total, din această carte care propune o ipoteză seducătoare despre istoria umanității s-au vândut, la noi, peste 350.000 de exemplare; în întreaga lume, numerele sunt cu adevărat impresionante. Această carte a fost tradusă în peste 70 de limbi și vândută în mai bine de 30 de milioane de exemplare. Și cărțile următoare de la Polirom – Homo Deus, 21 de lecții pentru secolul XXI, Nexus, precum și impresionanta și foarte eleganta serie Harari pentru copii în care rezumă și rescrie pentru publicul tânăr marile sale cărți – au avut mai multe ediții și date remarcabile în materie de vânzări.
Așadar, unul dintre cei mai cunoscuți și mai influenți intelectuali publici din lume la ora actuală a pus în discuție condiția actuală, cel puțin problematică, a Inteligenței Artificiale. Harari a vorbit (în dialog, la scenă deschisă) – sub această umbrelă tematică: „O conversație onestă despre umanitate și Inteligența Artificială“ – mai ales despre riscurile majore pe care le aduce cu sine ascensiunea fulminantă a acestei invenții revoluționare. „Inteligența Artificială nu este o unealtă, este un agent care poate conduce omul“ – aceasta este cea mai tare afirmație – evident, întoarsă pe toate fețele – făcută de Harari cu prilejul mai înainte menționat. Într-o altă formulare: „Un cuțit este un instrument. Poți folosi un cuțit pentru a tăia salată sau pentru a ucide pe cineva, dar este decizia ta ce să faci cu cuțitul. I.A.-ul este un cuțit care poate decide singur dacă să taie salată sau să comită o crimă“. Cu sugestia imediată făcută de Harari: că dacă IA (scenariul optimist!) nu poate încă decide să comită o crimă, acel moment este deja periculos de aproape. Principalele idei ale discursului susținut de Yuval Noah Harari la Davos sunt următoarele: a) IA nu e – nu mai e – doar un instrument, ci un jucător activ / un agent care câștigă, foarte rapid, o autonomie înspăimântătoare; ceea ce trebuie să provoace întrebări serioase legate de responsabilitate, etică și control; b) IA provoacă deja mari riscuri în materie de înțelegere și de complexitate; impactul posibil, chiar probabil, poate fi devastator în materie de finanțe, de guvernanță și de management al unor instituții foarte importante; c) IA „livrează“ deja, simultan, două feluri majore de criză: una de identitate (IA poate gândi sau simula gândirea deja mai bine decât omul) și una a imigrației (silențios, de regulă, IA intră în economie și cultură, preia sarcini de muncă și modifică softul nostru mental). Ceea ce a spus la Davos una dintre cele mai lucide minți – și mai ancorate în reflecția despre tehnosferă – ale lumii nu reprezintă sentințe implacabile. Dar nici un pachet de idei care să fie ceva mai puțin decât motive dintre cele mai serioase de încercănare și de îngrijorare.
Grok despre Davos și Harari
Am invitat asistentul virtual care lucrează cu IA și care este atașat proiectului X/Twitter aflat în proprietatea controversatului Elon Musk, deja celebrul Grok, să facă o apreciere cu privire la discursul lui Yuval Noah Harari de la Davos în ianuarie 2026. Grok – care e de acord cu gânditorul israelian în proporție de 80-85 %, consideră, între altele, că: „diagnosticul e extrem de lucid și realist – IA generativ actual (și mai ales modelele din 2025–2026) chiar a devenit agentic în sensul că poate urmări scopuri complexe pe termen lung, se poate auto-îmbunătăți în loop-uri, poate simula intenționalitate și poate produce persuasiune extrem de eficientă. Diferența față de uneltele anterioare (chiar și față de bomba atomică) e uriașă tocmai pentru că IA poate acționa independent în spațiul informațional“. De asemenea, Grok spune că „Harari face ce face cel mai bine – ia trendul tehnic evident și îl proiectează în viitorul social/politic fără perdea. E inconfortabil de ascultat, dar e exact genul de disconfort de care e nevoie la nivelul decidenților. Dacă ignorăm ce spune el pentru că «exagerează» sau «e tipic WEF», riscăm să ne trezim cu adevărat surprinși peste 4–7 ani“.
ChatGPT despre Davos și Harari
ChatGPT e, probabil, la ora actuală, cel mai faimos asistent virtual (pe bază de IA) din lume; produsul, dezvoltat de Sam Altman (în calitate de CEO) și, din nou, de Elon Musk, nu e neapărat și cel mai eficient (specialiștii în domeniu dau note foarte bune asistentului virtual recentissim de la Google – Gemini). ChatGPT a fost și el invitat să se pronunțe despre ce a spus Harari la Davos în acest an. Iată un pasaj: „Harari nu oferă predicții imediate despre un viitor specific – mai degrabă ridică semne de întrebare urgente despre: cât de pregătiți suntem să reglementăm IA astfel încât să servim interesele umane și nu doar ale tehnologiilor sau corporațiilor care le dezvoltă; dacă societățile vor păstra un rol real pentru oamenii care gândesc, simt și iau decizii, sau dacă acestea vor fi externalizate tot mai mult către mașini; ce înseamnă «a fi uman» într-o lume în care mașinile pot dezvolta limbaj, decizii și influență culturală la scară globală“. Și, tot ChatGPT: „indiferent de interpretare, mesajul lui Harari la Davos 2026 a provocat dezbatere despre rolul tehnologiei, identitatea umană și puterea instituțiilor într-un viitor tot mai automatizat“.
Papa Leon al XIV-lea și IA
Impactul în lume al Inteligenței Artificiale este deja atât de puternic încât și liderul celei mai mari Biserici creștine din lume, Papa Leon al XIV-lea, a ținut, recent, chiar la finele primei luni a acestui an, să marcheze câteva dintre marile riscuri ale utilizării pe scară largă a acesteia. Una dintre marile temeri ale Suveranului Pontif e aceea că „în spatele acestei forţe invizibile enorme care ne afectează pe toţi, se află doar câteva companii“; Papa Leon al XIV-lea se teme de „un control oligopolistic (…) al IA. Lipsa de transparență în crearea algoritmilor reprezintă un alt motiv serios de teamă sau măcar de constantă prudență cu privire la această atât de spectaculoasă invenție de dată recentă. Papa Leon al XIV-lea: „Sunt mai ales chatbot-urile bazate pe modele lingvistice mari (LLM)“, precum ChatGPT sau Gemini, „care se dovedesc a fi deosebit de eficiente în persuasiunea ocultă“. În mesajul papal din care am citat până acum – mesaj făcut public cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor Sociale“ –, marele lider religios al lumii mai spune: „Modelele de IA sunt modelate de viziunea asupra lumii a celor care le construiesc şi pot, la rândul lor, să impună moduri de gândire prin reproducerea stereotipurilor şi prejudecăţilor prezente în datele pe care le exploatează“.
De altfel, Papa Leon al XIV-lea – o figură mult mai mobilată intelectual (inclusiv în privința științelor exacte și a dezvoltărilor din domeniul vast al noilor tehnologii decât predecesorul său, înclinat spre abordări mai populiste și mai ideologice, cu tente stângiste) – acordă o atenție specială zonei de IA. În mesajul său din 11 noiembrie de la Congresul „IA și medicina. Provocarea demnității umane“ de la Roma, Papa Leon al XIV-lea a menționat, între altele: „Nu există nicio îndoială că dezvoltarea tehnologică a adus și continuă să aducă beneficii semnificative umanității, mai ales în domeniile medicinei și sănătății. Pentru a asigura un progres real este esențial ca demnitatea umană și binele comun să rămână priorități solide pentru toată lumea, atât pentru indivizi, cât și pentru entitățile publice. Este ușor să recunoaștem potențialul distructiv al tehnologiei și chiar al cercetării medicale atunci când acestea sunt puse în slujba ideologiilor antiumane. În acest sens, istoria servește drept avertisment: instrumentele de care dispunem astăzi sunt chiar mai puternice și pot avea un efect mai devastator asupra vieții indivizilor și a popoarelor. Cu toate acestea, dacă sunt controlate și puse în slujba adevărată a persoanei umane, aceste efecte pot fi și transformatoare și benefice“.