O cronică literară remarcabilă semnează Dan Cristea la volumul lui Ovidiu Genaru, intitulat La opt, gaura cheii și alte patimi (Junimea, 2018): „Găsim în acest volum de poeme un «ultim Ovidiu al fantasmelor erotice», dar găsim, mult mai amplu reprezentat, și un Ovidiu Genaru (octogenarul de la opt) al altui tip de fantasme, ale ființei, care pretind o scriitură laconică și gravă. Poemul care închide culegerea ne-o expune plenar: «Se/ înnourează ca o bătrânețe// Și nu mi se răspunde/ Pustietatea/ nu-și mai deschide fereastra să mă uit în ea/ Și nu mai am timp»“. Iată și un pasaj pregnant și expresiv din eseul pe care Alex Ștefănescu îl dedică satului românesc privit în rama poeziei: „În cunoscutul său roman Lentoarea, Milan Kundera demonstrează, cu mijloacele unui prozator, că precipitarea vieții nu este compatibilă cu memoria. Își ilustrează ideea cu o scenă din viața de fiecare zi: un om care merge grăbit își încetinește mersul sau se oprește cu totul când vrea să-și amintească ceva. În vremea noastră aproape nimeni nu-și mai încetinește mersul. Nu întâmplător omul de azi, numit de Horia-Roman Patapievici «omul recent», trăiește ca un om lipsit de trecut.“ Să reproducem și câteva versuri din pagina care-l are ca autor pe Vasile Igna: „Valea și-a ieșit din țâțână/ de mai bine de o săptămână./ Mâine voi pune toate cărțile la uscat/ lângă mormântul lui Spirt Împărat/ pe frânghia de rufe din curte/ printre rochii cu poalele scurte./ Diavoli poznași biete suflete/ rătăcitoare/ se vor așeza la răcoare/ le vor răsfoi cu băgare de seamă/ ca pe niște hârțoage cu foi de aramă/ vor privi de unde vine cuvântul cel mic/ unde ajunge el după ce n-a spus nimic.“ În fine, să reținem ideea cu care Adrian Lesenciuc își încheie intervenția în cadrul anchetei revistei, Limba română, încotro?: „E absolut necesară o Strategie Națională de Educație. Statul român trebuie să construiască o societate a viitorului în jurul acestui segment fundamental supraviețuirii limbii și culturii române: educația. E necesară o reformă reală în învățământ, sunt necesare alocări bugetare prioritare acestui sector, e importantă recâștigarea prestigiului profesional al educatorilor, învățătorilor, profesorilor. De aici pleacă totul.“
Luceafărul de dimineață (nr. 3, 2019)
