Nu poți să nu realizezi, astăzi, la mai bine de o jumătate de secol ce a trecut de la plecarea dintre noi a maestrului, identitatea sa rămâne emblematică. Sunt aspecte cunoscute. Iar distanțarea în epocă clarifică și adâncește anume aspecte privind artistul, privind omul Geroge Enescu. Am în vedere laturi esențiale, general apreciate, privind personalitatea maestrului drept artist al patrimoniului spiritual național, drept creator de aleasă semnificație al culturii europene de primă jumătate a secolului XX.
Nu poți să nu observi, sunt aspecte definitorii ale personalității maestrului, aspecte care găsesc, la noi, în continuare, ecouri generoase în climatul artistic, muzical, actual.
Încerc să apreciez și observ fără putință de tăgadă, ediția actuală a fost una deosebit de bogată, de diversă în ce privește participarea muzicienilor români, a celor sosiți de peste hotare, dar și în ce privește prezența unor opusuri definitorii.
A fost o ediție costisitoare! A meritat! A beneficiat de numeroși sponsori. Iar aceasta în afară de sprijinul substanțial acordat de forurile centrale ale culturii. Investiția și-a arătat rezultatul, valoarea, strălucirea. Am în vedere faptul că directoratul actualei ediții a fost încredințat maestrului Cristian Măcelaru, personalitate în egală măsură imaginativă și aplicată privind structurarea evenimentelor, susținerea acestora.
Am reaudiat astfel, cu deplină considerație, primul opus enescian, Poema Română, lucrare pe care exigența față de sine a maestrului a inclus-o în catalogul opusurilor reprezentative; mulți dintre cei aflați de față, în acel moment, la Sala Palatului, ne-am ridicat în picioare cu prilejul momentului final al lucrării, când a fost intonat Imnul Regal.
Programul a inclus de asemenea o lucrare complexă, o comandă a actualei ediții festivaliere, anume Concertul pentru orchestră de Dan Dediu. In ciuda unui sistem acustic care își dovedește limitele, cunoscutul violonist sârb Nemanja Radulovic și-a etalat întreaga elocvență de strălucită, de autentică virtuozitate pe parcursul celebrului Concert de Aram Haciaturian.
Indiscutabil, dintre marile momente festivaliere ale debutului actualei ediții pot fi considerate evoluțiile celor câtorva colective orchestrale. Am în vedere, în primul rând, celebrul colectiv simfonic al Filarmonicii londoneze, colectiv artistic care își onorează celebritatea dat fiind claritatea uimitoare a planurilor sonore, strălucirea funcțională a timbrelor, transparența privind raporturile timbral-sonore.
Sunt aspecte ce devin funcționale sub conducerea principalului său șef de orchestră, a dirijorului finlandez Santtu-Matias Rouvali, o prezență artistică pe cât de dinamică, pe atât de inspiratoare. Am în vedere celebrul opus Pasărea de foc de Igor Strawinski, opus simfonic ce pune în valoare întregul complex funcțional privind strălucirea cu sens pitoresc timbral, aspect specific marelui eveniment parizian al Baletelor Ruse, eveniment care a marcat viața artistică a momentului în primele decenii ale secolului trecut.
Prezență solistică ce poate fi definită ca fiind de-a dreptul fabuloasă, violoncelistul Andrei Ioniță a oferit o versiune cu totul captivantă a Concertului pentru violoncel și orchestră de Dmitri Șostakovici. Vigoarea expresiei, caracterul dramatic al acesteia capătă în acest caz o latură comunicativă ce înnobilează adresarea. Trebuie să recunosc, în acest context, prezentarea unui opus enescian din perioada preadolescenței autorului, anume Fantezia pentru pian și orchestră, lucrare pe drept marginalizată de autor însuși, nu poate aduce interes decât cercetătorului muzicolog la masa de lucru a acestuia. Dovedind nobilă bunăvoință, pianista Alexandra Dariescu nu a putut depăși ceea ce nu era menit a fi depășit.
În schimb, momentul Luciano Berio, personalitate componistică onorată cu specială aplecare în această perioadă cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la naștere, a fost susținut cu nobilă acțiune de către colectivul simfonic al Orchestrei Academiei Naționale Santa Cecilia. Scrisă cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, această lucrare se dovedește a fi o creație fundamentală în contextul european al epocii. Cele cinci părți constituie un original comentariu muzical și cultural asupra tradiției. Integrarea vocii umane aduce culoare timbrală aparte întregului ansamblu, iar aceasta folosind frânturi din texte semnate de autori celebri ai epocii, inclusiv fragmente muzicale semnificative preluate din mari creații ale secolelor trecute, elemente din care este creată această monumentală lucrare. A fost prezentată zilele trecute cu participarea formației London Voices, a dirijorului englez Daniel Harding. Este personalitatea artistică ce își pune amprenta asupra actului dirijoral luminând textul, sensul acestuia. Este de menționat, cu prilejul primei audiții susținute sub conducerea autorului însuși în compania Filarmonicii new-yorkeze, partea vocală a fost realizată de celebrul – în epocă – grup Swingle Singers.
Programul a mai inclus monumentala Simfonie a 2-a, în re major de Johannes Brahms, lucrare susținută în zona unor transparențe timbrale de anume specific latin.
Am avut de asemenea bucuria de a-l fi urmărit pe tânărul, pe cunoscutul pianist sud-corean Seong-Jin Cho, marele câștigător – cu zece ani în urmă – al Concursului Chopin. Dată fiind susținerea sa, am avut bucuria de a fi audiat primul Concert, în do major, de Beethoven. Cizelarea atentă, muzicalitatea impecabilă, au definit această captivantă susținere a celebrului opus clasic.
Ce anume s-a mai putut audia în aceste zile ale începutului de festival enescian?… aceasta având în vedere faptul că nimeni nu ar putea participa la absolut toate momentele festivaliere.
Spre exemplu, celebra soprană Asmik Grigorian însoțită de pianistul Lukas Geniusas au etalat la Atheneul Român, în miez de noapte, un captivant program de romanțe ruse datorate lui Piotr Ilici Ceaikovski și lui Serghei Rachmaninov. Au fost susținute de o voce puternică, amplă, cu rezonanțe profunde! În acest context, cu firească simpatie din partea publicului, au fost primite cele câteva cântece enesciene scrise pe versuri de Clément Marot.
Este de menționat în acest context prezența pe scena Ateneului Român a cunoscutului ansamblu al Orchestrei de Cameră din Lausanne condusă, și de această dată, de minunatul muzician, violonistul Renaud Capuçon.
Este de menționat, Studioul de Concerte Radio a găzduit evenimentul important privind evoluția Ansamblului Sinfonia Varsovia, a Corului Academic Radio, ansambluri conduse de Marta Gardolinska și, respectiv, de Ciprian Țuțu. Cunoscuta Uvertură datorată compozitoarei Grazyna Bacewicz, de asemenea „Vox Maris“ de George Enescu, au constituit capetele de afiș ale programului.
Un eveniment cu totul aparte în cadrul programului festivalier l-a constituit prezența pe scena Ateneului a celebrei formații Les Ambassadeurs – La Grande Écurie, a Corului de Cameră din Namur, formații conduse de Emmanuel Resche-Caserta. Evoluând în zona stilistică a barocului francez, au prezentat momente semnificative ale operei Dardanus de Jean-Philippe Rameau, cea mai importantă personalitate a muzicii franceze a timpului.
Minunată voce de tenor liric, de asemenea fermecătoare cultură stilistică, etalează tenorul Benjamin Bernheim pe parcursul ciclului de chanson-uri Nopți de Vară de Hector Berlioz. A făcut-o în compania formației Orquestra de la Comunitat Valenciana, condusă de James Gaffigan.
Pe de altă parte, cunoscutul tablou muzical-dramatic Ora spaniolă de Maurice Ravel, producție datorată eminentului regizor Tompa Gabor, a fost prezentat pe scena operei bucureștene cu participarea aceluiași ansamblu. Cadrul scenografic a fost semnat de Carmencita Brojboiu.
Indiscutabil, concertele camerale au întregit consistența evenimentelor festivaliere, iar aceasta, dat fiind marele exemplu enescian însuși. Cel de al 2-lea Cvartet enescian de coarde a fost prezentat de formația Ad Libitum, condusă de violonistul invitat Remus Azoiței.
Un captivant aranjament pentru violoncel și pian a șase lieduri brahmsiene, a fost prezentat de violoncelisul Valentin Raduțiu în compania pianistului Per Rundberg.
Atrăgătoare evoluție a dovedit colaborarea celor două cunoscute cvartete de coarde Belcea Cvartet și Leonkoro Quartet. Cele două formații au prezentat împreună cunoscutul Octet în do major de George Enescu. Este un eveniment ce se împlinește rar, dată fiind problematica întâlnirii, a conlucrării dintre două formații de coarde de valori apropiate.
Este de remarcat: cu specială simpatie au fost primite cele două programe de concert ale colectivului Ukrainian Freedom Orchestra, condusă de dirijoarea Kery-Lynn Wilson, de asemenea Orchestra Națională de Cameră a Republicii Moldova, ansamblu condus de dirijorul Cristian Florea.