Convorbiri Literare
Ceea ce atrage atenția în numărul 8, din luna august, al revistei Convorbiri Literare este cantitatea neobișnuit de mare de texte publicate: avem 200 de pagini format A4, acoperite cu litere mici (corp 10). Adică, lunarul literar ieșean nu are deloc aerul unei publicații de vacanță estivală, ci lasă impresia unui considerabil volum de muncă redacțională, care se cuvine evidențiat ca atare. Revista conține numeroase și diverse contribuții literare, dintre care semnalăm aici o parte. Convorbiri literare se deschide cu eseul extins semnat de Cassian Maria Spiridon, intitulat Wokismul, calea de a ne pierde umanitatea, eseu care pornește de la două apariții editoriale care au ca temă wokismul: Religia Woke: cum a căzut pradă Occidentul unei mișcări iraționale, de Jean-François Braunstein și Ficțiunea Woke. Cum ne schimbă ideologia filmele și serialele de Samuel Fitoussi. Sub titlul Rugăciune către tine însuți, putem citi pagini din jurnalul lui Gheorghe Grigurcu. Cu supratitlul Recitiri și interpretări, Constantin Cubleșan ne propune o nouă lectură a poemului eminescian La moartea lui Neamțu. Ioan Holban scrie despre prozatori români de azi – Patrel Berceanu, Gheorghe Jan Iscu, Daniela Iacob și Ion Moisă. Constantin Coroiu semnează o evocare a scriitorului Virgil Tănase, recent dispărut dintre noi. Lucian Vasiliu ne propune un epistolar inedit – Nicolae Manolescu către Corneliu Ștefanache. Constantin Bostan, la rubrica Arhive literare. Inedit, ne aduce în atenție câteva scrisori din tinerețe ale lui G. T. Kirileanu către prietenul său Vasile Constantinescu-Drancă. Cronica literară de Daniel Cristea-Enache analizează volumul postum de versuri Lumină de lampă al regretatului poet Liviu Georgescu. Un foarte bun comentariu critic semnează colegul nostru de redacție Vasile Spiridon despre un important roman clasic, Enigma Otiliei. Iar Antonio Patraș, la secțiunea dedicată cărților de critică literară, e prezent cu textul critic Glose lovinesciene. Poezii publică, între alții, Leo Butnaru, Dan Ionescu și Mihai Firică, din al cărui remarcabil poem intitulat chiar Nașterea poemului reproducem câteva versuri: „reușeam cu greu să mă prind de marginea colii / în timp ce scriam,/femeia râdea și zicea:/ «Scrie-ți un vers cu ultimele cuvinte,/ facă-se poemul/ precum nou-născutul care iese din pântecul tău,/așază-l lângă masa ta de scris,/privește-i chipul,/ pata de cerneală pe care o va face în joacă ești tu».“ Am mai reținut din sumar și textele semnate de Mihaela Grădinariu (Cochilia de melc a memoriei), Adrian G. Romila („Ultimul Culianu“ reeditat), Mirela Roznoveanu (Angela Martin și Transilvania fabuloasă), Gellu Dorian (Eminescu, așa cum l-am visat), Ovidiu Pecican (Cartea marilor închipuiri), Simona Modreanu (Despre insuportabila ușurătate a râsului). (Cronicar)
Recital de poezie și muzică
Alexandria iubește poezia! Sub acest generic, Centrul multifuncțional pentru tineri, din capitala județului Teleorman, a găzduit, în ziua de 28 august a. c., o Gală a poeților din zonă, inițiată și prezentată de scriitorul Ștefan Mitroi. Au citit din creațiile lor: Florin Burtan, Stan V. Cristea, Nicoleta Milea, Florina Carvaci, Gheorghe Filip, Domnița Neaga, Cornel Basarabescu, Iulian Bitoleanu, Liviu Nanu, George Florin Tănase și George Băicoianu. Gala a avut și doi invitați de la Iași, poeții Nichita Danilov și Emilian Marcu. Criticul literar Ana Dobre a făcut o scurtă trecere în revistă a literaturii teleormănene de azi, iar interpreta Maria Gheorghiu a completat recitalul poetic cu momente muzicale încărcate de emoție. Felicitări Primăriei Alexandria pentru inițiativa de a include poezia în calendarul manifestărilor prilejuite de zilele orașului! Un exemplu demn de urmat și în alte locuri din țară. (Reporter)
Corespondență redacțională
Ne scrie doamna Carmen Focșa, poetă și colaboratoare a revistei noastre: „Stimate domnule Gabriel Chifu, Urmăresc întotdeauna, cu maxim interes articolele d-voastră și constat, cu satisfacție, că părerile noastre legate de lumea în care trăim coincid… Tocmai de aceea îmi iau permisiunea de a vă reține atenția cu o mică observație. Mai bine zis, cu o timidă încercare de a preveni o deziluzie. Dumneavoastră vă puneți mare nădejde în rolul școlii de a corecta modul de gândire potrivit căruia «înainte era mai bine». Ca una care am fost, pe rând, elevă a acelor vremuri «fericite», apoi, profesoară, școala este instituția în care nu am deloc încredere, din acest punct de vedere. Când eram noi elevi, știm că libertatea de exprimare nu exista, profesorii ne îndoctrinau, indiferent dacă o făceau din convingere sau obligați de împrejurări. Chiar și părinții, adesea, evitau să-și exprime alte opinii, în discordanță cu cele oficiale, de teamă că, în naivitatea lui, copilul i-ar putea deconspira. Azi, când oricine poate spune orice, fără niciun risc, cine-mi garantează mie că profesorul care va preda istoria comunismului, nu-și va exprima, în fața clasei, opinii diferite de ceea ce spune manualul – presupunând că a fost întocmit cu obiectivitate? Cine-mi garantează că profesorii – tineri sau mai puțin tineri – nu vor aduce în fața elevilor opiniile părinților și bunicilor lor, care, vezi, doamne, au trăit bine în regimul pe care bunica mea îl definea pe scurt: «…te bate, dar nu te lasă să plângi»? Îmi pare rău s-o spun, dar, în asemenea situații, frica, pericolul care te pândește de pretutindeni dau rezultatele așteptate, nu dreptul de a spune ce gândești. Pactizarea cu dușmanul, sindromul Stockholm, se produce și pe planul ideilor, al opiniilor, nu doar în cazul torturii fizice. După 1990, s-a decis să nu urmăm exemplul comuniștilor, care au exterminat elita, pe motiv de culoare politică; iată rezultatul. Marea mea dezamăgire de după 90 a fost constatarea că neașteptat de mulți, din toate păturile sociale, chiar au crezut și continuă să creadă în comunism, nu doar să simuleze, așa cum mi-am închipuit. Cu toată considerația și mulțumiri pentru atenție, Carmen Focșa.“ Ce-aș avea de zis, la cele spuse de doamna Carmen Focșa? În primul rând, desigur, îi respect punctul de vedere. Apoi, da, cred cu tărie că rolul școlii acesta este: și să pună în lumină adevărul despre regimul comunist, dar și, mai mult, să edifice oameni cu o structură intelectuală și morală solidă. Însă, dacă am convingerea fermă că acesta e rolul școlii, nu înseamnă și că aș crede cumva faptul că școala noastră de astăzi e capabilă să-și joace rolul, să-și îndeplinească misiunea înaltă. Dimpotrivă. Nu o dată am remarcat în modestele mele însemnări slăbiciunea învățământului, pe care o văd la originea atâtor neîmpliniri, a atâtor suferințe din societatea noastră actuală. Așa că, o asigur pe distinsa doamnă Focșa: mi-a rămas suficientă luciditate încât să nu-mi fac iluzii deșarte nici în privința școlii, nici în privința altor capitole din complicata poveste a lumii românești. (G.C.)
Minunata noastră lume
Primarul Mangaliei Radu Cristian a fost acuzat de luare de mită și spălare de bani. Ani la rând, pentru a elibera diverse aprobări, diverse documente ale Consiliului Local, el a primit, de la diverși cetățeni interesați, mari sume de bani, în total 645 000 de euro. Respectivul domn s-a remarcat de curând printr-o lecție de patriotism ținută pe rețelele de socializare, în care îi îndemna pe români să-și petreacă vacanțele în România și să consume produse românești. Ferească-ne cerul de așa patriotism!
J.D. Vance: „Europenii trebuie să-și asume cea mai mare parte a poverii pentru securitatea Ucrainei. “ „Este continentul lor, este securitatea lor.“
Un profesor de fizică din Bihor a agresat sexual o elevă în vârstă de 14 ani.
Kim Jong Un, dictatorul nord-coreean, a organizat o ceremonie în care i-a felicitat și i-a decorat, pentru lupta lor „eroică“, pe militarii trimiși în Ucraina, să sprijine trupele rusești agresoare.
51 de pompieri români au plecat în Spania să ajute la stingerea incendiilor devastatoare din regiunea Galicia. Sunt cele mai mari incendii înregistrate vreodată în Spania, fiind afectate sute de mii de hectare. Tot în Spania, în vara aceasta, din pricina caniculei care a durat 16 zile, s-au înregistrat 1 149 de decese.
66 de milioane de euro în bancnote și monede false au fost descoperite în Europa printr-o amplă investigație a polițiilor din 18 țări.
Cercetătorii de la University College London și de la Universitatea din Florida confirmă, în urma unui studiu amplu, adevărul deja știut din ceea ce se întâmplă la noi în țară: scăderea interesului pentru lectură. În 20 de ani, în perioada 2003 – 2023, în Statele Unite, procentul persoanelor care citesc de plăcere a scăzut constant cu circa 3% anual; în total, scăderea este de 40%.
Vlad Pascu, șoferul drogat care, în urmă cu doi ani, a ucis la Vama Veche doi tineri a primit pentru crima lui doar zece ani de închisoare. Hotărârea e definitivă.
Frații Tate se pregătesc de război: își construiesc un buncăr în București. Chestia asta îi costă 3,9 milioane de dolari.
Sorana Cîrstea s-a calificat în semifinale la WTA Cleveland, după ce a învins-o pe principala favorită, Liudmila Samsonova. Revenire: apoi, a ajuns în finală, prin victoria obținută în fața rusoaicei Anastasia Zaharova. Revenire: a câștigat și finala, învingând-o pe americanca Ann Li. Felicitări!
Sondajele indică o luptă strânsă la alegerile din Ungaria, între Viktor Orbán și Péter Magyar. l Zeci de rusofili au fluturat la Iași steagul Rusiei.
România nu are nici până acum un centru de mari arși, după 9 ani de când guvernanții au promis rezolvarea acestei probleme.
Universitatea Craiova a câștigat în deplasare, la Istanbul, meciul de fotbal cu echipa Basaksehir (2-1).
Dan Petrescu și-a dat demisia din funcția de antrenor al echipei CFR Cluj, după înfrângerea cu scorul de 2-7 în fața echipei suedeze Häcken, în play-off-ul Conference League.
După trei ani, dosarul celor 20 de polițiști sibieni de la Serviciul Rutier, acuzați că au comis 154 de fapte de luare de mită, a fost plimbat între cinci instanțe, fără să fie nici măcar o dată judecat pe fond. Doi dintre acei polițiști au ieșit la pensie, între timp. Informatorul/informatorii luau și ei mită.
Vladimir Voronin susține că oligarhul Vladimir Plahotniuc i-a dat socialistului Igor Dondon 860 000 de euro „într-o pungă“. Să nu uităm, peste o săptămână, în Republica Moldova începe campania electorală.
Informația despre golirea barajului de la Vidraru este un fake-news. E în desfășurare, trebuie să ținem cont, un război hibrid dus împotriva statului român de mișcări extremiste din țară și de mișcări rusești.
Cum se comportă edilii în perioadă de austeritate. Un exemplu de tot râsul-plânsul avem în comuna Lunca Ilvei (din județul Bistrița-Năsăud). Acolo, primarul a cheltuit 80 000 de euro (!) pentru un concert de manele. Au urcat pe scenă Tzancă Uraganu, Culiță Sterp și Dani Mocanu, care a fost recompensat și cu o diplomă de excelență. Cine spune că astăzi nu avem valori? Cei numiți mai sus sunt noile noastre valori, noile noastre personalități, pe care, iată, le admirăm și ne străduim să le gratificăm pe măsură.
Așa arată minunata lume a zilelor noastre. (Cronicar)