Noutăți editoriale
Editura Cartea Românească ne propune două titluri noi demne de atenție. În colecția Cartea Românească de Studii Literare, Alexandra Ciocârlie semnează un original volum de eseuri intitulat Pe urmele lui Ulise, în care examinează „câteva dintre cele mai reprezentative reinterpretări literare ale Odiseei“. Scrierile aflate în atenția cercetătoarei, inspirate din epopeea antică, sunt scrise de Alberto Moravia, Luigi Malerba, Marilù Oliva, Robert Graves, Natalie Haynes, Simone Bertière, Bernhard Schlink, Daniel Mendelsohn, Madeline Miller, Margaret Atwood, Mario Vargas Llosa, Jiří Marek, Milan Kundera, Gabriela Adameșteanu, Ismail Kadare și Sándor Márai. Într-un scurt cuvânt de prezentare a cărții, Ioana Pârvulescu afirmă: „Dintodeauna Ulise mi s-a părut cel mai atrăgător – ca să nu spun simpatic – personaj. De ce? Răspunsul l-am aflat abia acum din cartea Alexandrei Ciocârlie: pentru că el se află printre noi, e contemporanul nostru, e «unchiul nostru», vorba lui Jiří Marek. Autoarea o dovedește cu erudiție, farmec, suplețe hermeneutică.“ l Iar în colecția Cartea Românească de Poezie ne întâlnim cu versurile Angelei Baciu, autoarea volumului i-am scris lui Brauner un poem. Prefața îi aparține lui Savu Popa. Un scurt text de prezentare semnează și Adrian Alui Gheorghe, care notează: „Angela Baciu scrie o tulburătoare carte de poezie care te poartă prin toate lumile posibile, așa cum avangardiștii altădată îți trăgeau pământul de sub picioare, proiectându-te într-un univers în care soarele se simțea stingher. Scriindu-i un poem lui Brauner, Angela Baciu provoacă o reorganizare a realului, lăsând imaginile să vorbească singure, obligându-le să disloce concretul…“ l Ovidiu Pecican își continuă ofensiva editorială cu un nou tom, Istoria culturii române. De la origini până în secolul al XVI-lea (volumul I), apărut la Editura Cuantic. Iată ce precizează autorul însuși în prefața lucrării: „Prezenta carte face parte dintr-un plan mai vast, care include un șir de tentative de a înțelege istoria noastră, reluând-o mereu, în noi decupaje și din diverse unghiuri și puncte de vedere, cu speranța că aceasta poate ajuta la mai buna descifrare a unui trecut de o mare complexitate și de o cromatică explozivă.“ Am reținut și o apreciere a distinsului profesor Ion Taloș despre acest studiu: „E opera unui învățat istoric, deplin cunoscător al tradiției orale, ceea ce îi permite să lumineze fără excese, echilibrat și nuanțat, trecutul cultural îndepărtat al românilor.“ l În fine, la Editura Neuma vede lumina tiparului o remarcabilă antologie lirică bilingvă româno-norvegiană din poezia lui Ion Cristofor. Traducerea versurilor în limba norvegiană e realizată de Raluca-Daniela Duinea. Reproducem un poem (în română, bineînțeles): „Doamne, uneori cred că și tu ai obosit/ Să privești cum pieptănăm cuvintele/ Așa cum se piaptănă morții.// Uneori cred că și tu, Doamne, ai obosit/ Privind cum luna albastră sau stelele/ Lasă un ban în mâna cerșetorului adormit.// Uneori cred că și tu, Doamne, ai obosit/ Cum te plimbi cu cârja de lemn pe ulița pustie.// Îngerii tăi coboară asupra-mi/ Din altă viață, din alt ev/ Ca stolul de grauri în vie.“ l Lectură plăcută! (Cronicar)
Efectul de ecou: Expres cultural (nr. 10, 2025)
În revista Expres cultural (nr. 10, 2025) este publicat un dialog pe care Nicolae Busuioc l-a purtat cu Mihai Ursachi, în august 1993, după revenirea poetului în țară, din Statele Unite. Întrebat ce opinii are despre poezia română contemporană, Mihai Ursachi răspunde nonconformist: „Opiniile mele despre poezia română contemporană sunt strict secrete.“ La insistențele interlocutorului, poetul acceptă totuși să facă unele mărturisiri: „Încercarea de a acredita o generație «optzecistă», una «nouăzecistă» etc. s-a dovedit deșartă. Nu există nicio notă distinctă a «optzecismului» sau «nouăzecismului» în poezie, așa cum nu există între contingentul optzeci și contingentul nouăzeci la armată. (Poate diferă ceva în «dotare».) Există desigur câțiva poeți de talent care s-au impus în anii ’80 și chiar câțiva care încep să se impună în acești ani, în ultima decadă a mileniului II p.Ch. Un poet bun se distinge prin aceea că scrie poezii bune, indiferent de accidentul de a fi trăit la 1980, 1990 sau 2007. Cam atât deocamdată despre acest mult zgomot pentru nimic.“ Probabil, la vremea când au fost făcute, afirmațiile lui Mihai Ursachi ar fi intrigat pe mai multă lume decât astăzi, când cei care sunt tentați să-i dea dreptate, după ce au trecut prin proba timpului, sunt mai numeroși. E de reținut și descrierea Iașiului, în comparație cu Hawaii și California, unde poetul încercase să se stabilească: „Iașii mi se par mai exotici decât Honolulu sau La Jolla, California. Deși La Jolla, ultima mea rezidență din U.S.A., așezată sub muntele El Soledad, respira un aer mai tragic poate decât Țicăul Iașilor. Dar amplitudinea peisajului californian dilua parcă acest aer tragic, pe când dimensiunile diminutive ale târgului nostru, pierdut la marginea unor civilizații slave, hassidice și balcanice, amplifică până la paroxism și nebunie chemările artei. Așa se explică poate că în această zonă au apărut artiști ca Eminescu, Celan, Enescu, Fundoianu, pe când la Honolulu sau în La Jolla, nu. Ador și detest în egală măsură acest târg sublim și sordid.“ Iașiul în reprezentarea lui Mihai Ursachi probează acea parabolă care spune că uneori trebuie să batem drumuri lungi în căutarea comorii pentru a ne da seama că, de fapt, comoara se află aproape, chiar la noi acasă. (Cronicar)
O manifestare literară prestigioasă: Gala Națională „Scriitorii Anului“ 2025 – ediție festivă
În ziua de 12 noiembrie a.c., în Sala de Festivități a Primăriei Municipiului Iași, va avea loc cea de-a zecea ediție a Galei Naționale „Scriitorii Anului“.
Conform regulamentului, juriul, alcătuit din Varujan Vosganian (președinte), Gabriela Gheorghișor, Ioan Holban, Mircea Mihăieș, Angelo Mitchievici, Irina Petraș și Vasile Spiridon, a ales prin vot, lună de lună, din noiembrie 2024 până în octombrie 2025, Scriitorul Lunii, după cum urmează: Ovidiu Genaru (noiembrie, 2024), Bogdan-Alexandru Stănescu (decembrie, 2024), Ion Mureșan (ianuarie, 2025), Ștefan Mitroi (februarie, 2025), George Cornilă (martie, 2025), Stelian Tănase (aprilie, 2025), Radu Paraschivescu (mai, 2025), Mihnea Măruță (iunie, 2025), Adrian Lesenciuc (iulie, 2025), Florina Ilis (august, 2025), Simona Antonescu (septembrie, 2025), Cassian Maria Spiridon (octombrie, 2025).
Criteriile pentru desemnarea Scriitorului Lunii sunt: un scriitor care a publicat o carte de valoare; un scriitor important care a împlinit o vârstă semnificativă; un scriitor care s-a bucurat de recunoaștere în străinătate; un scriitor care a creat un eveniment cultural relevant sau care conduce o instituție de cultură cu o activitate remarcabilă. Pentru desemnare, scriitorul ales trebuie să accepte premiul Scriitorul lunii și să fie prezent la Gala de la Iași.
Dintre cei 12 Scriitori ai Lunii, juriul îl alege prin vot, în ziua Galei, pe câștigătorul marelui trofeu „Scriitorul Anului“. Ediția din acest an este una festivă și, ca să marcheze tradiția creată (ediția cu numărul 10), organizatorii i-au invitat la Iași pe toți deținătorii de până acum ai trofeului „Scriitorul Anului“, decernat la această prestigioasă manifestare literară națională: Mircea Mihăieș (2016), Gabriel Chifu (2017), Horia-Roman Patapievici (2018), Gabriela Adameșteanu (2019), Mihai Zamfir (2020), Marta Petreu și Daniel Cristea-Enache (2021), Ana Blandiana (2022), Andrei Cornea (2023), Andrei Pleșu (2024).
Cu acest prilej, în afară de Gala principală, se vor desfășura și alte evenimente literare cu public: conferințe pe teme de interes pe care scriitori invitați le vor susține la Universitate și în liceele de tradiție, precum și un substanțial recital poetic în sala Cupola a Palatului Braunstein. Prin toate aceste manifestări literare, se poate afirma fără exagerare că, timp de două zile, în 11 și 12 noiembrie, Iașiul devine capitala literară a țării.
Gala „Scriitorii Anului“ este un proiect al Uniunii Scriitorilor din România, sub egida Primăriei Municipiului Iași (primar: Mihai Chirica) și în organizarea Casei de Cultură „Mihai Ursachi“ (director: Adi Cristi). (Cronicar)