Cultură și divertisment
Ne-a sosit la redacție și revista arădeană Arca (nr. 3/ 2025), substanțială și elegantă ca totdeauna. Excelent editorialul Cultură și „lucrătorul în cultură“, pe care îl semnează poetul Vasile Dan, redactorul-șef și fondatorul acestei reviste aflate sub egida Uniunii Scriitorilor. Tema pusă de el în discuție este una de mare importanță, mutarea tot mai evidentă a accentului de la cultură la divertismentul facil, disprețuirea elitelor creatoare, a oamenilor de cultură și înlocuirea acestora, în atenția publicului și a autorităților, cu tot felul de surogate jalnice (unele create de IA, altele nu!), ca de exemplu „lucrătorul în cultură“. Să-i dăm cuvântul lui Vasile Dan: „În fine, toată viața m-am străduit să nu ajung și eu cumva această făcătură numită atât de neinspirat, «lucrător în cultură». Ci să încerc cumva să creez, dacă pot, cultură. În plus, e prea târziu să mă întorc din drum. Experimentul puterii vechi, de dinainte de 1989, pentru mine, ca pentru atâția alții, numărabili totuși, a eșuat. Acum se repetă, iată, în alte haine, fascinând sofisticat tânăra generație. Cred că e la fel de caduc precum a mai fost odată, în pofida mijloacelor digitale subtile…“ Textul e de citit în întregime, considerațiile lui Vasile Dan sunt limpezi și convingătoare. Se verifică valabilitatea celor susținute de el și dacă privim pe site-ul Ministerului Culturii unde s-au risipit banii destinați culturii, ce sume uriașe s-au dat unor acțiuni culturale și unor asociații lipsite de relevanță, astfel încât, la jumătatea anului, s-au epuizat fondurile respectivului minister pe tot anul! Revista conține și un interviu luat de Cristian Pătrășconiu lui Răzvan Voncu, autorul unei cărți de valoare, O istorie literară a vinului în România. De altfel, colegul nostru de redacție Răzvan Voncu este și laureatul din acest an al Premiului Majestatea Sa Margareta a României, acordat de Casa Regală a României, la Săvârșin: sincere felicitări! Din același număr al revistei, am reținut eseul lui Horia Al. Căbuți Jocul de-a lumea, cronicile literare de Radu Ciobanu (despre Ion Pillat), Florin Ardelean (despre Pașcu Balaci), Doina Adriana Nicolăiță (despre Angela Martin și Hanna Bota), Romulus Bucur (despre Svetlana Cârstean), versurile de Ioan T. Morar, Liviu Franga, Ildiko Șerban, Nicolae Sere, Tudor Ștefan Goția, ca și eseurile consacrate artelor vizuale (semnate de Carmen Neamțu și Laurian Popa) și muzicii (Otilia Cionca și Călin Chendea). Ca de obicei, sunt de menționat policromiile din paginile de album, unde sunt reproduceri din lucrările expuse la Bienala de Desen de la Arad. Arca, o revistă care reușește să se țină departe de kitsch și de divertismentul cultural ieftin (dar scump!), rămânând, onorant, în slujba culturii adevărate. (Cronicar)
Festivalul Literatura Tinerilor, ediția a VIII-a, Neptun, 2025
În zilele de 12-14 septembrie, la Casa Scriitorilor „Zaharia Stancu“ de la Neptun, a avut loc Festivalul Literatura Tinerilor, ediția a VIII-a. În cadrul festivalului au prezentat lucrările lor de poezie și proză 21 de autori cu vârsta de până la 35 de ani, recomandați de filialele Uniunii Scriitorilor din întreaga țară. Au avut loc două sesiuni de lecturi. La finalul lor, un juriu format din scriitori consacrați a oferit premii autorilor care s-au remarcat. În seara zile de 13 septembrie a avut loc întâlnire a tinerilor poeți și prozatori cu membrii Uniunii Scriitorilor din România care au alcătuit juriul și s-au decernat premiile festivalului. Juriul a fost alcătuit din scriitorii Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Angelo Mitchievici, Cristian Pătrășconiu, Nicolae Prelipceanu (președintele juriului), Vasile Spiridon și Moni Stănilă. Premiul festivalului a fost acordat pentru poezia sa tinerei scriitoare Nicoleta Șimon, reprezentând filiala USR Brașov. Au mai fost acordate premii din partea revistelor Luceafărul de dimineață, lui Cristian Andrei Băilă, recomandat de filiala Sibiu, Ex Ponto, poetei Melania Maria Cernută (Alba Iulia), și Revista Literară poetului Ferencz-Nagy Zoltán, reprezentantul Filialei Târgu-Mureș. Juriul a apreciat în mod deosebit poezia participantului André Ferenc, venit din partea filialei Târgu-Mureș, dar, cum experiența sa literară îl plasează în categoria scriitorilor consacrați, juriul a decis să îi acorde, în afara concursului, o rezidență de o săptămână la Casa Scriitorilor în sezonul estival 2026.
Pe parcursul festivalului, ca la fiecare dintre ediții, tinerii scriitori au purtat numeroase dialoguri informale între ei și cu autorii consacrați, au avut ocazia să se cunoască, să facă schimb de idei, de volume și de manuscrise.
„Foarte frumoasă experiență. Totul mi-a plăcut foarte mult. Am cunoscut oameni speciali pe care mă bucur foarte mult că i-am întâlnit. Pe unii nu am avut ocazia să-i întâlnesc și să-i citesc mai înainte. Mă bucur că vocile literare diverse ale tinerilor au fost ascultate și apreciate. Toți colegii s-au dovedit performanți. Nu pot alege, în ceea ce-mi propun să fac în continuare între literatură și film. Voi continua cu amândouă.“ – a declarat după decernarea premiilor laureata din acest an, poeta și cineasta Nicoleta Șimon. (Reporter)
Am citit: Revista Literară (nr. 4/ 2025)
Am primit la redacție numărul 4/ 2025 al publicației de literatură și dialog cultural Revista Literară, care apare la Chișinău sub conducerea lui Teo Chiriac (redactor-șef) și a lui Adrian Ciubotaru (redactor-șef adjunct). Din păcate, această revistă editată de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova ajunge la noi rar și absolut întâmplător. Ceea ce este regretabil, fiindcă Revista Literară este demnă de atenție, oferind o oglindă edificatoare privind literatura română de dincolo de Prut. Lucru demonstrat și de acest număr recent, pe care ne face plăcere să-l prezentăm cititorilor noștri. Astfel, am citit cu interes editorialul semnat de Adrian Ciubotaru, în care acesta pune în discuție termeni ca resentimentul, pizma, ranchiuna și pentru lămurirea lor apelează la referințe culturale înalte: „Max Scheler credea că germana nu are un cuvânt potrivit pentru ceea ce Nietzsche numise, fără să se complice, adică franțuzește, «le ressentiment». Poate nemțescul «Groll» („ranchiună“), se întreba Scheller, să fie ceva mai potrivit pentru tâlcul stratificat al resentimentului francez? Dar nu, găselnița lui Nietzsche era prea bună ca să fie înlocuită cu un cuvânt neaoș și, astfel, în 1912 se năștea celebra fenomenologie scheleriană a resentimentului: Über Ressentiment und moralisches Werturteil.“ Ne-a plăcut și pagina de reflecții despre lumea de astăzi, impredictibilă și extrem de periculoasă, sub semnătura lui Teo Chiriac, căruia nu pierdem prilejul de a-i adresa colegiale felicitări pentru realegerea sa în fruntea Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova: „De altfel, cum nimic nu e veșnic, regimul tiranic e sortit să se distrugă pe sine însuși. Numai că odată cu autodistrugerea sa, vrea să îndeplinească o dorință mai veche a diavolului, aceea de a băga în groapa istoriei întreaga lume. (…) Astfel încât sărmanii oameni tremură de frică în cătarea armelor atomice. Țintele au fost stabilite. Armele sunt pregătite de zbor către teritoriile-țintă. Cred că nici bunul Dumnezeu nu știe dacă dementul din Kremlin va transforma omenirea în tiranie globală sau o va arunca în flăcările iadului. Dar ce rost ar mai avea omenirea ocupată de o Rusie înnebunită?“ Un amplu grupaj de poezii publică Leo Bordeianu („aceste trepte lucitoare/ șlefuite de încălțările clasicilor/ literaturii sovietice socialiste moldovenești/și ale altor clasici// aceste trepte lucitoare/ șterse des și sârguincios/ dar prăfuite totuși mirosind a șoareci// aceste trepte lucitoare situate între grandomanie și genialitate/ între suficiența locului comun/ și iluminare// aceste trepte lucitoare/ încotro duc“). Leo Butnaru e prezent cu fragmente de jurnal, iar Mădălina Ciobanu (20 de ani, în prezent studentă în Danemarca) semnează proza intitulată Ultima șansă, care constituie debutul ei absolut. Putem citi, într-o avanpremieră editorială, încă un fragment epic, Bătăile ceasului solar de Hana Andranikova (Cehia). Substanțial este și sectorul de critică literară, unde ni se propun comentarii critice, cronici de carte scrise de Eugen Lungu (despre proza Tatianei Țîbuleac), Mircea V. Ciobanu (despre un roman de Doru Ciocanu), Viorica Ela Caraman (despre proza lui Val Butnaru), Nicolae Enciu (despre o carte de istorie de Maria Tătar-Dan) și Oxana Gherman (despre poezia Mariei Ivanov). Sunt de semnalat și ampla relatare a lui Arcadie Suceveanu care a participat la Salonul de Carte de la Paris împreună cu colegul său Nicolae Spătaru și, de asemenea, sub semnul In memoriam, fragmente dintr-un dialog purtat de Nina Corcinschi cu scriitorul Vladimir Beșleagă, recent dispărut. Firesc, publicația de la Chișinău găzduiește și creații ale colegilor din România: câteva poeme în proză de Varujan Vosganian și un eseu de Nichita Danilov. Această trecere în revistă a sumarului credem că este convingătoare: Revista Literară este o publicație care merită să fie citită! (Cronicar)