Ani!
In memoriam Mircea Tiberian
Anii scurși
macii pierduți
luna cu pieptul scobit
cuvintele
ca niște delicte
declicul unei spovedanii
în neantul ganglionilor
viața în si bemol
având de răzbunat
jigniri ancestrale
o inimă tare
puternică precum nașterea
elegantă ca moartea
a devenit acum
un parc tematic
peste care se opintește
praful de gargui
stenografii foșnetelor
arpegiază
perplexitățile în așteptare
liniștea
de sub clape