Luni, 29 septembrie, cer înnorat, ploaie slabă. Plecăm la ora 7 din Cluj, trebuie să ajungem înainte de 9 la Blaj, când accesul în Catedrala Sfînta Treime (din 1753) va fi sever restricționat. Pornesc la drum cu Gelu Hossu, rudă cu primul cardinal român. Liturghia va începe abia la 11.15, și înmormântarea cardinalului Lucian Mureșan după două ore. Ajungem înainte de 9, dar barajele poliției sunt deja instalate. Șansa noastră este un vechi prieten, preotul Florin Guțiu, fost rector al Seminarului Greco-Catolic din Blaj, care știe toate străzile și scurtăturile orașului și, conduși de el, ajungem în spatele grădinii impresionante a Seminarului, după ce trecem de Câmpia Libertății, unde Papa Francisc i-a declarat fericiți pe cei șapte ierarhi-martiri greco-catolici. Dar, normal, poarta grădinii este cu lacătul pus. Un telefon la cei din seminar va rezolva problema. E aproape ora 9, intrăm sfioși în catedrală, unui ofițer în civil, care mă întreabă, îi spun că sunt de la revista „Steaua“, iar Gelu H. e președintele Asociației Cardinal Iuliu Hossu. Nu zice nici da, nici nu, pășesc pe un nisip mișcător. Trecem dincolo de cordonul roșu pus în pronaos, cu grijă, pun un picior apoi pe al doilea, prudent, nu ne întoarce, ne găsim locuri, lateral, cele din bănci sunt rezervate, nominal, se pare, un preot organizator are o listă pe care o consultă. Surorile clujene din Congregația Maicii Domnului sunt vizavi de noi, ne salutăm cu sora Letiția, cu celelalte surori.
Sicriul, închis, se află în fața minunatei catapetesme. În ziua precedentă, la depunerea trupului celui plecat spre cer, PS Claudiu, spusese, în panegiricul său: „Se simțea că este omul lui Dumnezeu. Că trăiește cu Isus și acum îl întâlnește, în sfârșit.“ Întîistătătorul Bisericii Române Unite primește cinstirea religioasă și civilă, preoții și militarii fac de gardă în jurul celui născut în 1931, la Firiza, Maramureș. Dornic să slujească Biserica Greco-Catolică, interzisă în 1948, intră la Seminarul Romano-Catolic de la Alba Iulia, dar la presiunile autorităților va fi exmatriculat, împreună cu alți patru tineri. Episcopul Marton Aron le-a cerut iertare în genunchi tinerilor pe care-i primise la studii, la sfatul lui Iuliu Hossu, și acum era forțat să-i alunge, ne amintește PS Claudiu. Viitorul cardinal își face la aviație stagiul militar, devine ofițer de aviație, după urmarea unei școli aeronautice militare. Este repartizat la Craiova, dar va fi înlăturat, ca element indezirabil, aflându-se de apartenența sa la Biserica Unită, și va fi trimis la un detașament de muncă, la Bicaz. Va fi acceptat în continuare doar ca muncitor necalificat, mai târziu ca tehnician la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Baia Mare, dar e supravegheat de Securitate, tot timpul. Urmează studii teologice cu foștii profesori ai Academiei de Teologie, eliberați din detenție. Este hirotonit preot în clandestinitate, 1964. Desfășoară o intensă pastorație în secret, mai ales în rândul tinerilor. După 1989, este numit, de către Alexandru Todea, ordinarius de Maramureș, în 1990, Ioan Paul al II-lea îl consacră episcop, în 2012, Benedict al XVI-lea, cardinal. Este membru de onoare al Academiei Române. În așteptarea Învierii, trupul îi este coborât în cripta din catedrală. Lespedea funerară a Cardinalului Lucian Mureșan, situată în dreapta altarului, se va învecina cu cea a marelui ierarh Inocențiu și cu cea a Cardinalului AlexandruTodea.
La ora 11.00, procesiunea solemnă intră în Catedrală, în frunte cu ierarhii Bisericii Române Unite cu Roma și trimișii Vaticanului. Sunt întîmpinați de Cristian Crișan, administratorl Arhiepiscopiei majore de Alba Iulia și Făgăraș, aflată la Blaj. Cristian Crișan va ține locul cardinalului de care ne despărțim, terestru, în calitate de Administrator apostolic al Arhiepiscopiei Majore de Făgăraș-Alba Iulia, până la alegerea de Concistoriu a noului arhiepiscop major. Sunt aici toți episcopii uniți, PS Claudiu de Cluj-Gherla, PS Virgil de Oradea, PS Mihai de București, PS Vasile de Baia Mare, PS Ioan de Lugoj. Veșmintele lor lucrate cu fir auriu strălucesc, mitrele globulare, ornate cu pietre scumpe, amintesc tradiția somptuoasă a Bizanțului. Din Roma au venit Em. Sa Cardinalul Claudio Gugerotti, prefectul Dicasterului pentru Bisericile Orientale, membru honoris causa al Uni versității Babeș-Bolyai, Ex. Sa nunțiul papal, arhiepiscopul Gianpiero Gloder. Albul mitrei triunghiulare al ierarhilor romano-catolici este impre sionant, galben la cardinalul Gugerotti, care, fiind cel mai important în rang ecleziastic, va sta, câteva ore, pe scaunul vacant al celui plecat acum la Tatăl ceresc. În urmă cu trei săptămâni, venit la Cluj cu prilejul manifestărilor omagiale Anul Cardinal Iuliu Hossu, Cardinalul italian l-a vizitat la Blaj pe Cardinalul român, aflat în stare gravă.
Au fost invitați și ierarhi ortodocși, iar cu o zi înainte Mitropolitul Ardealului, ÎPS Andrei și Vicarul arhiepiscopal PS Samuel Bistrițeanul l-au omagiat pe fratele lor în Domnul, Cardinalul Lucian. Sunt aici Președintele Comunității Evreiești, muftiul, reprezentantul Bisericii Reformate, al Bisericii Evanghelice… Au venit sute de preoți greco-catolici, care vor sta răbdători în picioare în timpul celor mai bine de patru ore, participând doar spiritual, tăcuți, la slujbă, pînă la rostirea rugăciunilor comune Crezul, Tatăl nostru, când glasurile lor împreună cu al tuturor celor prezenți vor răsuna, fluviu copleșitor, sub bolțile catedralei. Alături de corul clujean Angeli, abia întors din Paris, unde a cântat la Catedrala Notre-Dame și la Sacré-Coeur. Impresia, fără nicio exagerare pioasă, a fost una de rară măreție autentică.
La slujba de înmormântare a participat, cum s-a anunțat, Ex. Sa președintele României, Nicușor Dan, care a fost întâmpinat de Admi nistratorul Apostolic al Arhi episcopiei Majore de Făgăraș-Alba Iulia, Cristian Crișan, de prof. dr. Cristian Barta, decanul Facultăți de Teologie din cadrul UBB, totodată purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, de primarul Blajului, de prietenul scriitorilor, președintele CJ Alba, Ion Dumitrel.
Em. Sa Cardinalul Claudio Gugerotti, în panegiricul făcut lui Lucian Mureșan, îl considera pe defunct drept „mare mărtrurisitor al lui Cristos, al fidelității față de Biserică și față de succesorul lui Petru“. Același ierarh a transmis salutul Papei Leon al XIV-lea, care spunea despre Cardinalul Lucian Mureșan: „Preoția sa caracterizată de răbdare și dăruire evanghelică a revelat o iubire neclintită față de Cristos și față de Biserică, luminând generații de credincioși.“ Totul a fost într-o perfectă sintonie cu discursul Ex. Sale președintele României, Nicușor Dan. Președintele țării a remarcat: „Cardinalul Lucian Mureșan a fost un model pentru niște valori care sunt cuvântul, credința, omenia.“… A subliniat de asemenea contribuția greco-catolicismului la ridicarea țării noastre și în trecut și în viitor… „Cred că România are nevoie de mulți astfel de oameni.“
„Trei stâlpi ai credinței unite, Iuliu Hossu, Alexandru Todea, Lucian Mureșan“, așa i-a numit, inspirat, părintele Cristian Barta pe cei trei înalți ierarhi ai BRU. Iar în cuvântul său secretarul de Stat de la Departamentul Cultelor, Ex. Sa Ciprian Olinici, a subliniat că înaltul ierarh omagiat aici „a legat martiriul Biserici Greco- Catolice de renașterea ei“.
Nu pot să nu laud prestația posturilor TV 3, a echipei de la studioul Radio (TV) Blaj sau a posturile religioase Angelus, TV Maria etc., în contrast cu unele care, insistând asupra credincioșilor care au urmărit totul pe un ecran uriaș, au neglijat esențialul – splendoarea unică a momentelor spirituale desfășurate în Catedrala neîncăpătoare.
Eveniment istoric, funeraliile de la Blaj ale Cardinalului român Lucian Mureșan au detensionat, să sperăm, dialogul și au reafirmat unitatea românilor, indiferent de convingerile lor religioase sau doar culturale.