<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Meridiane &#8211; Romania literara</title>
	<atom:link href="https://romanialiterara.com/category/meridiane/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<description>Editiile online</description>
	<lastBuildDate>Sat, 20 Jun 2026 05:42:24 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0</generator>

<image>
	<url>https://romanialiterara.com/wp-content/uploads/2020/01/cropped-favico-32x32.gif</url>
	<title>Meridiane &#8211; Romania literara</title>
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">171552974</site>	<item>
		<title>Jules Verne sau mitul</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/jules-verne-sau-mitul/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Jun 2026 05:42:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Meridiane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29179</guid>

					<description><![CDATA[S-ar putea imagina, la douăzeci de ani după, într-o notă dumasiană, pe jumătate ironică, pe jumătate nostalgică, o revizitare a moştenirii verniene în comunism. Mai mult decât oricare alt autor tradus şi publicat în limba română, Verne întruchipa o extraordinară şi stenică libertate a imaginaţiei. Memoria unor întregi generaţii este marcată de momentele în care, &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29179</post-id>	</item>
		<item>
		<title>O lecție despre ironia istoriei</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/o-lectie-despre-ironia-istoriei/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Jun 2026 05:41:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Meridiane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29177</guid>

					<description><![CDATA[Istoria, atunci când este citită cu prea multă gravitate, devine un fel de galerie solemnă de statui ale unor regi, generali, tratate, bătălii. La o primă vedere totul pare grandios, numai că, dacă privim mai atent la acestea, putem observa fisurile din marmură, care uneori sunt chiar ridicole. Istoria, la fel ca literatura, are un &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29177</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Un joc de proporții</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/un-joc-de-proportii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Jun 2026 05:40:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Meridiane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29175</guid>

					<description><![CDATA[Romanul de debut al lui Éric Chacour, Ce que je sais de toi – apărut și în România, la Humanitas Fiction, în traducerea Mădălinei Ghiu cu titlul Ce știu despre tine – este proaspăt și convingător. A surprins critica literară și a convins juriile Prix Femina des lycéens, Prix France-Québec, Prix de Cinq Continents de &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29175</post-id>	</item>
		<item>
		<title>O elegie transilvană&#8230;</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/o-elegie-transilvana/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Jun 2026 05:39:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Meridiane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29173</guid>

					<description><![CDATA[„O elegie transilvană“ ar putea fi numit cel mai recent roman al lui Eginald Schlattner, Die dritte Nacht (A treia noapte). Având, desigur, în minte Elegia transilvană de Adolf Meschendörfer, poem din 1927 despre peisajul care conferă o altă înțelegere trecerii timpului. Poemul a devenit simbolic pentru raportarea melancolică a autorilor germani din România la &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29173</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Karen Blixen/Isak Dinesen: o fotografie nostalgică</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/karen-blixen-isak-dinesen-o-fotografie-nostalgica/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 May 2026 11:58:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Meridiane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29028</guid>

					<description><![CDATA[Din lumea lui Karen Blixen şi a lui Isak Dinesen (cele două fiinţe care au locuit în acelaşi trup) au mai rămas fragmentele de memorie pe care le conservă arhitectura şi fotografiile. Sufletul s-a dus şi el mai poate fi regăsit doar în paginile melancolice şi stranii ale literaturii lor. Scindată între Africa şi Danemarca, &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29028</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Jean d’Ormesson și România interbelică</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/jean-dormesson-si-romania-interbelica/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 May 2026 11:57:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Meridiane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29026</guid>

					<description><![CDATA[București, pe vremea aceea era capătul, dacă nu al Universului, cel puțin al Europei, și pe aici mai toată lumea vorbea franțuzește. Pe stradă puteai să întrebi cât e ceasul sau pe ce cale să o apuci, în franceză și de la primul om întâlnit în drum, cu reale șanse de succes. M-am întors la &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29026</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Romanul-sinteză al lui Mario Vargas Llosa</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/romanul-sinteza-al-lui-mario-vargas-llosa/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[romanialiterara]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 May 2026 11:56:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Meridiane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29024</guid>

					<description><![CDATA[Ultimul roman al marelui prozator Mario Vargas Llosa, Vă dedic tăcerea mea, este o imensă declarație de dragoste adresată propriei țări, Peru. Nu mizele estetice sunt prevalente, ci miza exprimării convingerii în valori, o convingere trecută prin filtrul propriei culturi. Sunt trei încercări diferite de exprimare a acestei convingeri, fiecare dintre ele văzute ca prag &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29024</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Trei nobili ai literaturii franceze: Henry de Montherlant, François Mauriac, Jean d´Ormesson</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/trei-nobili-ai-literaturii-franceze-henry-de-montherlant-francois-mauriac-jean-dormesson/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Liviu Capșa]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 May 2026 09:01:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Meridiane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28945</guid>

					<description><![CDATA[Nu sunt puține cazurile în care mari scriitori ai lumii au venit în literatură înnobilați de diverse titluri, „extrase“ din strălucitoarele lor istorii familiale, care le-au premers carierelor literare, și ele încadrabile superlativelor. Revine „bătrânului continent“( sintagmă utilizată, desigur, în sensul unui „stagiu“ îndelungat de înțelepciune și creație) privilegiul de a deține întâietatea și în &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28945</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Poetul pieton</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/poetul-pieton/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Zaharia]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 May 2026 09:00:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Parisul scriitorilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28943</guid>

					<description><![CDATA[Léon-Paul Fargue (1876-1947), infatigabilul cronicar al străzii pariziene, este în primul rând poet. Un poet remarcabil și remarcat încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu primele texte publicate în revista Pan, reunite mai târziu în volumul Tancrède (1911). La liceu îl are ca profesor pe Mallarmé, al cărui cenaclu îl frecventează în fiecare &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28943</post-id>	</item>
		<item>
		<title>În loc de prefață. Un pic de memorialistică</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/in-loc-de-prefata-un-pic-de-memorialistica/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 May 2026 08:58:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Meridiane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28941</guid>

					<description><![CDATA[(Fragment din Înapoi la lectură: triptic de retro-critică shakespeariană, volum aflat în pregătire la Editura Prut Internațional.) Studiile reunite în volum sunt revizuiri ale unor texte ce aparțin altei vârste biologice și altei epoci istorice. Au fost, inițial, concepute la vârsta entuziasmului maxim provocat de întâlnirea cu uriașe personalități ale culturii române precum Leon D. &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28941</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
