<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Romanele de altădată &#8211; Romania literara</title>
	<atom:link href="https://romanialiterara.com/category/istorie-literara/romanele-de-altadata/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<description>Editiile online</description>
	<lastBuildDate>Fri, 17 Apr 2020 11:15:30 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0</generator>

<image>
	<url>https://romanialiterara.com/wp-content/uploads/2020/01/cropped-favico-32x32.gif</url>
	<title>Romanele de altădată &#8211; Romania literara</title>
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">171552974</site>	<item>
		<title>Radu Tudoran, „Un port la răsărit”</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2020/04/radu-tudoran-un-port-la-rasarit/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alex Ștefănescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 17 Apr 2020 11:15:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romanele de altădată]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=6692</guid>

					<description><![CDATA[Romanul Un port la răsărit, apărut în 1941, este scris la persoana întâi, din perspectiva unui tânăr inginer din București. Într-o zi de toamnă, la scurtă vreme după redobândirea Basarabiei de România, acesta sosește într-un mic oraş-port de pe malul Limanului (lac format pe Nistru), cu misiunea de a acorda asistenţă tehnică la instalarea unui &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">6692</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Alexandru Vlahuță, „Dan”</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2020/04/alexandru-vlahuta-dan/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alex Ștefănescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 14 Apr 2020 19:33:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romanele de altădată]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=6517</guid>

					<description><![CDATA[La scurtă vreme după moartea lui Eminescu, un poet cu numai opt ani mai tânăr decât el, Alexandru Vlahuță (18581919) a început să fie considerat un nou Eminescu. La fel, un nou Eminescu, va fi proclamat, în anii ’60, Ioan Alexandru. După ce l-a acceptat destul de greu pe autorul Luceafărului, societatea românească a trecut &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">6517</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Ion Minulescu – „Corigent la limba română”</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2020/04/ion-minulescu-corigent-la-limba-romana/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alex Ștefănescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Apr 2020 19:51:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romanele de altădată]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=6320</guid>

					<description><![CDATA[pentru Ion Minulescu, literatura nu are decât o obligație: să placă. Ea nu trebuie să se axeze pe o metafizică, se mulțumește și cu o filosofie ieftină. Nu evită sentimentalismul, dacă sentimentalismul este cel care îi cucerește pe cititori. Renunță la grija de a fi verosimilă, pentru a da mai mare libertate imaginației. Nu moralizează, &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">6320</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Victor Ion Popa – Sfârlează cu fofează</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2020/03/victor-ion-popa-sfarleaza-cu-fofeaza/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alex Ștefănescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 19 Mar 2020 14:27:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romanele de altădată]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=6113</guid>

					<description><![CDATA[Ca și Cezar Petrescu, Victor Ion Popa (1895–1946) știa ce anume interesează publicul și cum anume trebuie să scrie ca să-l atragă. Cunoștea secretul succesului. Putea să fabrice oricând un best-seller. Foarte productiv ca dramaturg (a scris, printre altele, comedia idilică Take, Ianke și Kadâr care place și azi și se joacă în fața unor &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">6113</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Ion Marin Sadoveanu ‒ „Sfârșit de veac în București”</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2020/03/ion-marin-sadoveanu-%e2%80%92-sfarsit-de-veac-in-bucuresti/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alex Ștefănescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 01 Mar 2020 16:52:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romanele de altădată]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=5901</guid>

					<description><![CDATA[N-ar fi exclus ca Petru Dumitriu, scriind Cronică de familie, 1957, să se fi aflat într-o relație de emulație cu Ion Marin Sadoveanu, autorul romanului Sfârșit de veac în București, 1944. Romanul lui Ion Marin Sadoveanu, primul dintr-o proiectată trilogie, Lumea (din care până la urmă a mai apărut doar al doilea, Ion Sântu, 1957) &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">5901</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Gala Galaction – Papucii lui Mahmud</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2020/02/gala-galaction-papucii-lui-mahmud/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alex Ștefănescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 08 Feb 2020 17:40:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romanele de altădată]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=5544</guid>

					<description><![CDATA[influența apăsătoarei proze a lui Dostoievski s-a extins lent (de la mijlocul secolului nouăsprezece și până spre sfârșitul secolului douăzeci), ca un nor radioactiv, spre țările din vestul Rusiei, până a cuprins întreaga Europă. Mulți prozatori europeni – ca Franz Kafka sau Albert Camus, Gala Galaction sau Nicolae Breban –, contaminați, au descoperit și ei &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">5544</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Vasile Alecsandri – „Dridri”</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2020/01/vasile-alecsandri-dridri/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Alex Ștefănescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Jan 2020 14:24:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romanele de altădată]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=5297</guid>

					<description><![CDATA[La 25 iunie 1851 publicația franceză „Teatrul“ anunță încetarea neașteptată din viață a tinerei și admiratei artiste Dridri (pe numele ei adevărat, Marie Angélique Chataignez). Cu această informație începe romanul lui Vasile Alecsandri, publicat în formă de foileton în 1871 în „Revista contimporană“ și rămas neterminat. Autorul i-a adăugat ulterior două scrisori, reproduse ca o &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">5297</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
