<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Avangarda ariergardei &#8211; Romania literara</title>
	<atom:link href="https://romanialiterara.com/category/comentarii-critice/avangarda-ariergardei/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<description>Editiile online</description>
	<lastBuildDate>Fri, 24 Jul 2026 19:15:33 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.2</generator>

<image>
	<url>https://romanialiterara.com/wp-content/uploads/2020/01/cropped-favico-32x32.gif</url>
	<title>Avangarda ariergardei &#8211; Romania literara</title>
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">171552974</site>	<item>
		<title>Frère Jacques&#8230;</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/frere-jacques/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 19:15:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29511</guid>

					<description><![CDATA[De departe cel mai viu jurnal intim autohton din secolul 19 – superior inclusiv însemnărilor nu tocmai diaristice din adolescență ale lui B. P. Hasdeu, îngrijite de Eufrosina Dvoicenco (1936) – este cel al lui Iacob Negruzzi, Tagebuch, scris în limba germană între 1 decembrie 1861 și 18 februarie 1864, și ținut în perioada studiilor &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29511</post-id>	</item>
		<item>
		<title> „Pururi tînăr“/ forever young?</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/pururi-tinar-forever-young/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Jul 2026 16:59:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29360</guid>

					<description><![CDATA[Dacă Ion Creangă a acreditat, în literatura română, copilăria, Eminescu este unul dintre primii noștri scriitori ai adolescenței. Prezentă difuz la nivelul unei mari părți a operei poetice, adolescența e tematizată îndeosebi la nivelul prozei eminesciene. Mai ambițios și mai modern ca proiect decît toate romanele românești ale epocii de pînă la 1869, combinînd evocarea &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29360</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Blazonul care dezalienează</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/blazonul-care-dezalieneaza/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Jun 2026 05:51:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29192</guid>

					<description><![CDATA[Într-o carte dedicată reprezentărilor copilăriei în literatura română de după 1989 (Copilăria, Editura Paralela 45, 2019) unde testa o grilă interdisciplinară veche de cîteva decenii în Occident: „childhood studies“ (Peter Hunt, Tony Watkins ș.a.), Ștefania Mihalache lega impactul Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă de două noutăți ale epocii, care au marcat imaginea personajului-copil: &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29192</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Goticul periferic la licitație</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/goticul-periferic-la-licitatie/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 May 2026 12:01:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29035</guid>

					<description><![CDATA[Dacă romanele mainstream ale lui Cezar Petrescu sînt încărcate de elemente proprii literaturii de senzație, ceea ce l-a expus pînă azi rezervelor criticii, prozele sale interbelice arondabile genurilor paraliterare sînt piese de excelență. Cel mai celebru e romanul Fram, ursul polar (1932), capodoperă a prozei noastre „pentru copii“ (Cărțile cu Apolodor ale lui Gellu Naum &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29035</post-id>	</item>
		<item>
		<title> „Metaforel“ și detractorii îmblînziți</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/metaforel-si-detractorii-imblinziti/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2026 16:28:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28877</guid>

					<description><![CDATA[Am mai comentat, în cadrul acestei rubrici, „sadovenizarea“ lui Geo Bogza, începută în 1930 cînd tînărul avangardist notează în jurnalul său cum, după lectura Demonului tinereții, suferă „o nouă prăbușire și prefacere.“ Contaminat de romanul monahal dedicat (inclusiv ca substrat politic) „tinerei generații“ mistice, autorul Jurnalului de sex simte nevoia unei sihăstriri în natură. Cu &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28877</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Strada Antim și orașul lui Ioanide</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/04/strada-antim-si-orasul-lui-ioanide/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Apr 2026 20:44:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28723</guid>

					<description><![CDATA[Disputele din ultimii ani în jurul construcției Catedralei Naționale au polarizat o parte a elitelor bucureștene între adversarii proiectului (potrivit cărora „Dumnezeu iubește spațiile mici“, iar grandoarea ar ilustra complexe sau tropisme autoritare), și susținătorii monumentalității simbolice a acestuia, la mai bine de un secol după ce primul Patriarh al României Mari – Miron Cristea &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28723</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Un modernism „turcit“</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/04/un-modernism-turcit/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Apr 2026 18:22:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28550</guid>

					<description><![CDATA[Poemele „ciclului balcanic“ al lui Ion Barbu au fost stimulate de victoria lui Mustafa Kemal (liderul Mișcării Naționale Turce) asupra Greciei, în războiul din 1919-1922. Război care, ulterior regimul Junilor Turci, a consfințit, prin Tratatul de la Lausanne (24 iunie 1923), recuperarea teritoriilor grecești din Anatolia și fondarea Republicii Turcia, după ce Marea Britanie și &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28550</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Prozatorul eco-inițiatic</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/03/prozatorul-eco-initiatic/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Mar 2026 20:09:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28384</guid>

					<description><![CDATA[Micolae Manolescu a situat, îndreptățit, narațiunile „de vînătoare și pescuit“ ale lui Mihail Sadoveanu sub semnul livresc al Pseudo-Kynegeticos-ului, împotriva criticilor care au făcut din autorul Împărăției apelor un peisagist liric. Căci povestirile în speță nu sînt peisagistice, cu tot lirismul descripțiilor, nici moraliste ca la Brătescu-Voinești sau Al. Cazaban, nici ghiduri utilitare ca la &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28384</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Literatura ca dicționar</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/02/literatura-ca-dictionar/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Feb 2026 14:42:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28224</guid>

					<description><![CDATA[Oroarea de clișeizare aliată cu prestigiul lexicografiei i-au făcut pe unii scriitori să adopte cîteodată, ludic și satiric, formula dicționarului. Caracterul explicativ și utilitar, enciclopedismul pozitivist, disciplina normativă și alte moșteniri critice ale Luminilor, indică, desigur, un triumf al canonului științific; el va fi mimat și remodelat însă, ca o partitură clasică supusă improvizației, de &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28224</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Celălalt Slavici, nefrecventatul</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/02/celalalt-slavici-nefrecventatul/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 15 Feb 2026 08:55:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28051</guid>

					<description><![CDATA[„Desuetul“ moralist Ioan Slavici nu e doar un deschizător de drumuri în literatura autohtonă, ci și, în anumite privințe, un scriitor încă nerecunoscut. Controversat politic, el continuă să intrige și estetic. „Proza rurală“ a aclimatizat-o cel dintîi la noi, înaintea lui Creangă și a semănătoriștilor, pe modelul central-european al „povestirii sătești“ realiste (Dorfgeschichte) și al &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28051</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
