A existat în toate epocile o anumită miză a literaturii. Chiar și în epoca veche. Istoricii literari au observat demult că fiecare din cele trei mari cronici moldovene a preluat informația istorică de unde o lăsase cea dinainte, ca într-un fel de ștafetă, în vreme ce cronicile muntene s-au războit între ele, în funcție de …

După doi ani, mă aflu din nou la Câmpulung. Ca de obicei, nu-mi aduc cărți cu mine. Așa că mă uit prin biblioteca răspândită prin toată casa, în căutatea unui titlu care să mă atragă. Primul care îmi sare în ochi este ediția a doua, „revăzută și adăugită“, din 1996, a Epistolarului, consacrat corespondenței dintre …

Însemnările de față nu sunt, propriu vorbind, o cronică literară la cartea Daianei Gârdan, intitulată Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern (Casa Cărții de Știință, 2023). Las cronica pe seama lui Răzvan Voncu, care mi-a adus cartea de la Cluj, în librăriile bucureștene neexistând. Am descoperit titlul într-o publicație. N-am citit nimic din …

Ca urmare a unei întrebări pe care mi-a pus-o Teodora Stanciu în emisiunea de la Radio Trinitas de acum două săptămâni, mă simt dator să adaug un post-scriptum la editorialele din numerele 28 și respectiv 29-30 ale R.l. E vorba de a lămuri o remarcă pe care am făcut-o în legătură cu poezia și de …

Reproduc un text semnalat de Alexandra Florina Mănescu la rubrica Didactica, din numărul precedent al R.l., datorat unui învățător, Gh. Rădășeanu, din Baia-Suceava, publicat în revista „Vremea Nouă“, anul VI, 6-7 febr.- mart., 1916, intitulat Întreținerea școalelor primare. Rețineți anul: 1916. Orice comentariu este de prisos. (N.M.) „[…] Par’că cei de sus nu văd ei …

Am fost solicitat, nu o dată, cu ocazia unor anchete literare, să răspund la întrebarea din titlul Editorialului. N-am răspuns niciodată solicitării. Motivul a fost mereu același și cât se poate de simplu: nu-mi aminteam care este cea dintâi carte pe care am citit-o. Pe singurul raft al bibliotecii pe care am încropit-o pe la …

Am folosit într-un mic studiu de la sfârșitul anilor 1980 perechea de cuvinte din titlul Editorialului pentru a sugera diferența dintre un text poetic și unul care imită poezia. Diferență, pentru mulți cititori, imperceptibilă. Poezia poate fi imitată într-o măsură mai mare decât alte genuri sau specii literare. Mai ales când e vorba de poezia …

La noi, ca și în Occident, generațiile vechi au beneficiat de o cultură întemeiată pe lectură. A fi alfabetizat însemna să știi să citești și să scrii. Limba păstrează numeroase cuvinte și expresii care dovedesc acest lucru: om cu carte, cărturar, știință de carte, carte de învățătură, ai carte, ai parte și altele la fel …

Pe măsură ce îmbătrânesc, sunt tot mai tentat să dau credit ideii conform căreia curentele literare țin nu numai de anumite vârste ale culturii, ci și, cel puțin ca stare de spirit, de vârsta fiecăruia dintre noi. Romantismul a fost, de obicei, legat de tinerețe, iar clasicismul, de senectute. În ce mă privește, constat că, …

Premiul Național pe 2022 a fost decernat luni 5 iunie, în cadrul Galei Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, lui Eugen Negrici. Textul care urmează este, în linii mari, acela al discursului de laudatio pe care l-am rostit cu acel prilej. Nici cititorii Rl, nici participanții la Gală n-au nevoie să li se spună cine este …

În nr. 3-4/2023 al revistei clujene „Neuma“, am citit un fragment din Conversație la Princeton, cartea lui Mario Varga Llosa din 2017, a cărei versiune românească, datorată Tudorei Șandru Mehedinți, este în curs de apariție la Editura Humanitas Fiction. Cartea cuprinde dialogurile scriitorului peruan cu studenții universității americane, prilejuite de un curs pe tema legăturii …

A devenit aproape generală accentuarea greșită a unor cuvinte în limba vorbită. Un exemplu este pronunția prevèdere în loc de prevedère. De fiecare dată când o aud, mă gândesc cum ar fi să pronunțăm titlul cunoscutei poezii a lui Eminescu Revèdere. Sau să ne luăm rămas bun cu la revèdere. Dar nu despre accentul lingvistic …