Editorial

Amintiri despre Andrei Oțetea

Apariția unui studiu, pe cât de temeinic sub raport istoric, pe atât de minuțios documentat, consacrat vieții și operei lui Andrei Oțetea, datorat lui Marian Hariuc – Un spirit sorbonard în România secolului XX –, îmi oferă prilejul câtorva informații și precizări, poate nu foarte însemnate pentru istorici, dar care merită a fi amintite și …

Despre cât de europeni suntem

Recunosc că, în contextul dezbaterilor actuale pe tema deculturalizării societății europene, cartea lui Milan Kundera, Un Occident răpit sau tragedia Europei Centrale, apărută la Humanitas Fiction, în traducerea lui Bogdan Ghiu, îmi vine ca o mănușă. Mai ales după ce, să fie o coincidență?, am citit de curând comentariile lui Llosa pe aceeași temă, la …

Sartre, Llosa și noi

Scriam în Editorialul de săptămâna trecută despre modul în care generația 60 a reușit să facă (aproape) inexpugnabilă cetatea literară transformând-o într-o adevărată fortăreață. Într-un regim care a dus tot timpul o politică izolaționistă, șansa noastră a fost reluarea contactului cu Occidentul, atunci când acest lucru a devenit posibil, după 1965. N-a fost o coincidență …

Ilustrarea și apărarea limbii române

Am unele rezerve rezonabile cu privire la valabilitatea necondiționată a ideii de identitate națională. Nu mă refer la excesele revenirii ei periodice în actualitatea politică și culturală. Apărută în Europa secolului XIX, ca o expresie legitimă a afirmării statelor-națiuni, a devenit una nocivă în secolul XX, răspunzătoare de fascism și, în a doua parte a …

De la „Don Quijote” la „Lumea văzută de Garp”

Romanul lui Cervantes este unul dintre cele mai citite din secolul XVI încoace. Romanul lui John Irving, marele romancier american contemporan, tradus în numeroase limbi, între care și româna (de către Irina Horea), a avut, inevitabil, mai puțini cititori. Le aduc în discuție, dincolo de valoarea lor excepțională, pentru următorul motiv: unul ilustrează cum nu …

Anii de formație

După romanul lui Goethe Wilhelm Meisters Lehrjahre, anii de formație sunt considerați anii în care un tânăr învață o meserie. În Germania din ultima parte a secolului XVIII și din prima parte a celui de al XIXlea, era vorba despre o ucenicie obligatorie a băieților care urmau să preia meseria tatălului. În Mara lui Slavici, …

Critica nouă

În numărul 33-34/2023 al R.l., am comentat cartea Daianei Gârdan, prima de care am luat cunoștință din categoria care ilustrează critica nouă, la modă astăzi nu numai la noi. Cartea Daianei Gârdan se intitulează Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern. Paul Cernat vine și el cu Bacovia și Noul Regim al literaturii (Eikon, …

Mult zgomot pentru nimic

După câțiva ani de când am intrat în posesia DUI (Dosar de Urmărire Informativă), mi-am luat inima în dinți și l-am răsfoit. E vorba despre trei volume (cca 600 de pagini), cuprinzând anii 1968-1972. Restul n-a ajuns la CNSAS. I-am solicitat printr-o scrisoare publică Directorului SRI încă de când am primit Dosarul să binevoiască a …

O amintire muzicală

În septembrie 1958, debutau, cum se știe, Festivalul și Concursul „George Enescu“. Eram proaspăt exmatriculat din facultate. M-am refugiat câteva zile lângă Sibiu, la Sibiel, satul în care se născuse tatăl meu. Era locul celor mai fericite vacanțe ale copilăriei, întrerupte de arestarea părinților mei în august 1952. În primii ani de studenție, nu prea …

Timpul rebuturilor

Cititorii revistei noastre au remarcat, probabil, rubricile noastre intitulate Rebut și Patologie literară. Astfel de rubrici au mai existat în România literară înainte de 1989. Euforia de imediat după 1989 ne-a făcut să credem că ne putem lipsi de ele. Ne-am închipuit că noua societate va permite o dezvoltare firească a literaturii, în care autocenzura …