<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Divagații &#8211; Romania literara</title>
	<atom:link href="https://romanialiterara.com/category/actualitatea/divagatii/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<description>Editiile online</description>
	<lastBuildDate>Sun, 10 May 2026 16:53:38 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0</generator>

<image>
	<url>https://romanialiterara.com/wp-content/uploads/2020/01/cropped-favico-32x32.gif</url>
	<title>Divagații &#8211; Romania literara</title>
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">171552974</site>	<item>
		<title>Istoria trece prin stomac</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/istoria-trece-prin-stomac/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2026 16:53:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28902</guid>

					<description><![CDATA[S-au scris zeci și zeci de istorii ale Franței, din multe unghiuri, cu multe premise, pornind de la ideologii diferite, de la școli de interpretare diferite, pentru toate gusturile. Și pentru că am introdus cuvîntul „gust“, evoc aici cea mai „gurmandă“ istorie, apărută în 2026, la Editura Perrin. Se numește Să triumfi în festinuri. O &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28902</post-id>	</item>
		<item>
		<title> Negustorii din Templu</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/04/negustorii-din-templu/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Apr 2026 21:00:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28746</guid>

					<description><![CDATA[Sînt într-o fază a cunoașterii în care îmi las curiozitatea să zburde și aflu tot mai multe lucruri noi despre fapte vechi. Cam ca arheologii. Am ajuns să fac o pasiune aparte pentru istoria romană, mai ales că aici, unde locuiesc acum, în sudul Franței, sînt foarte multe vestigii. Pe aici au trecut legiunile romane &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28746</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Și ce mai e farsa cînd totul e o farsă?</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/04/si-ce-mai-e-farsa-cind-totul-e-o-farsa/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Apr 2026 18:39:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28575</guid>

					<description><![CDATA[Farsele sînt un vaccin pentru credulitate. După ce „încasăm“ o farsă, cred eu, sîntem mai pregătiți, mai puțin vulnerabili, mai vigilenți. Sigur, vorbesc aici despre cazurile oamenilor normali, cu un creier cît de cît activ și exersat.Farsele reușite sînt un exercițiu, o construcție inteligentă care chiar are rolul de vaccin. „Farsa penală“ și farsa obișnuită &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28575</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Hildegard von Bingen și limba îngerilor</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/03/hildegard-von-bingen-si-limba-ingerilor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Mar 2026 20:16:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28400</guid>

					<description><![CDATA[Am fost fascinat de limbile străine, deși nu sînt un poliglot, nu am talentul de a învăța cu ușurință alte limbi. Poate de aceea am și ajuns la Filologie, unde am învățat cîte ceva, am buchisit în latină, în slavă veche (deși am avut un profesor care nu traducea textele slave pentru că erau religioase &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28400</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Latina: învierea unei limbi moarte</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/02/latina-invierea-unei-limbi-moarte/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Feb 2026 14:52:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28247</guid>

					<description><![CDATA[Îmi pare rău că nu am studiat latina serios. Am avut un complex intelectual din cauza asta. Îmi pare rău că nici generațiile de azi nu mai studiază latina (o oră sau două pe săptămînă, la noi, în clasele de liceu cu profil filologie, patru ore sau mai mult în Germania). O limbă care era &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28247</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Scandalul bretelei căzute</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/02/scandalul-bretelei-cazute/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 15 Feb 2026 09:19:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28084</guid>

					<description><![CDATA[John Singer Sargent, portretist celebru, poate cel mai bun din generația sa, are o biografie neobișnuită: este american, născut la Florența (pe 12 ianuarie 1856), mort la Londra (14 aprilie 1925), și afirmat, în principal, la Paris, de unde a trebuit să se exileze din cauza unui scandal (cel din titlu). O mică deslușire: tatăl &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28084</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Un accident fericit și un miracol explicit</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/01/un-accident-fericit-si-un-miracol-explicit/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 31 Jan 2026 15:59:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27899</guid>

					<description><![CDATA[Multă vreme m-a iritat o expresie, din ce în ce mai răspîndită în presa noastră: „accident nefericit“. Asta îmi aducea aminte de singura publicație de umor negru „involuntar“ de dinainte de 1989. Da, a existat și așa ceva. Era un supliment distribuit odată cu revista Protecția muncii. Suplimentul se numea Stop accident/ Zîmbiți vă rog, &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27899</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Librăria cu o singură carte și gara cu un singur călător</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/01/libraria-cu-o-singura-carte-si-gara-cu-un-singur-calator/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 18 Jan 2026 10:19:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27724</guid>

					<description><![CDATA[Yoshiyuki Morioka este un librar cunoscut din Tokyo. Nu doar un vînzător de cărți. În 2015, a decis să deschidă o librărie mai aparte, într-un cartier select al capitalei nipone. O librărie unică (pînă acum) în lume. De ce e unică? Pentru că e librăria unei singure cărți. Adică vinde doar o carte, un singur &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27724</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Bătălia de la Nazaret și vizita în lazaret</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2025/12/batalia-de-la-nazaret-si-vizita-in-lazaret/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 06 Dec 2025 12:50:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27522</guid>

					<description><![CDATA[Circula o legendă urbană pe care, poate, o parte din bucureșteni și-o amintesc. Se referea la statuia lui I.L. Caragiale care a stat multă vreme în curtea vechiului sediu al Editurii Cartea Românescă (pe vremea cînd era Marin Preda director, ca să dau un reper). S-a spus despre această statuie că l-ar fi reprezentat, inițial, &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27522</post-id>	</item>
		<item>
		<title> Jamais deux sans trois</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2025/11/jamais-deux-sans-trois/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan T. Morar]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 23 Nov 2025 11:32:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Divagații]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27381</guid>

					<description><![CDATA[Un furt ca la carte. Iar cartea se numește Appelez Fantômette! (Volumul 29, autor Georges Chaulet, 1975): «Il suffit de poser une échelle contre le mur, de grimper au premier étage. D’ailleurs, il n’y a qu’un étage. Ensuite, on casse un carreau. On fait dix mètres, on brise la vitrine d’un coup de marteau, et &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27381</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
