Poezie

Desen Aici tristețea-i toamnă și toamna iarnă. Ocupă aceleași odăi neguroase vagi cuburi, pătrate, elipse pe care se învârt capitole din cartea cetății Cea Mare. Poți s-o răsfoiești ca pe o epopee în care eroii glumesc între ei, desenează pe margini scene obscene. Uneori coboară-n subsoluri întâmpină moartea cu steaguri de nuntă. Apoi se înalță …



Se uită tot timpul

Dar nu pune întrebări corzile vocii îi sunt atinse de vibrațiile unui diapazon cu toate notele stinse. Învârte-O, Meștere, în jurul axului ei și fă-o să vadă ce nu se vede. Fă-o să audă ce nu se aude, ce nu se știe decât într-o altă episcopie cu ierarhul plecat din chilie: cum plânge fiul său …