<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Paul Cernat &#8211; Romania literara</title>
	<atom:link href="https://romanialiterara.com/author/paul-cernat/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<description>Editiile online</description>
	<lastBuildDate>Sun, 25 Oct 2026 19:22:49 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://romanialiterara.com/wp-content/uploads/2020/01/cropped-favico-32x32.gif</url>
	<title>Paul Cernat &#8211; Romania literara</title>
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">171552974</site>	<item>
		<title>În absența proprietarilor</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/10/in-absenta-proprietarilor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Oct 2026 19:22:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=30364</guid>

					<description><![CDATA[Poate să intrige gustul pe care un postmodern superrafinat ca Radu Petrescu l-a avut pentru scrierile lui I. A. Bassarabescu (1870-1952), după cum o atestă nu doar jurnalele sale, ci și eseul teoretic Meteorologia lecturii. De fapt, acest post-junimist debutat cînd „mica proză“ autohtonă era, în așteptarea Romanului, pe val, e un artist al schiței &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">30364</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Literatura rîurilor</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/10/literatura-riurilor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 18 Oct 2026 14:50:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=30281</guid>

					<description><![CDATA[Există o literatură a rîurilor autohtone neexplorată încă din unghi „geocritic“. Despre reprezentările literare ale Bistriței, Moldovei, Siretului sau Oltului, cursuri de apă cu puternică încărcătură simbolică, se pot scrie studii întregi. Crescut pe malul Teleajenului, școlit ca elev-marinar pe Dunăre și afirmat, post-avangardist, în geoliteratura de reportaj, Geo Bogza a intuit resursele subiectului, compunînd &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">30281</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Mistica eliberatoare a schiului</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/10/mistica-eliberatoare-a-schiului/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 04 Oct 2026 16:55:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=30121</guid>

					<description><![CDATA[Dacă „literatura muntelui“ era bine reprezentată în spațiul românesc încă din secolul 19 (Paul Cornea i-a dedicat un studiu inclus în volumul De la Alexandrescu la Eminescu, 1966), literatura mai modernă a schiului are, pînă azi, un singur reprezentant notabil: Mihail Sebastian, în Accidentul (1940) și în notațiile de jurnal adiacente (unele publicate în timpul &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">30121</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Elegii pentru bunici</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/09/elegii-pentru-bunici/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 20 Sep 2026 09:09:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29977</guid>

					<description><![CDATA[Capodopera „retromodernă“ a lui Ionel Teodoreanu trebuie căutată în altă parte decît în trilogia fanion a Medelenilor, dincolo de lirismul romanțios și de inflația meta­forizantă care-i sufocă nu puținele ficțiuni relevante (Ulița copilăriei, Bal mascat, Lorelei, Turnul Milenei, Golia, Prăvale-Baba) transformîndu-l într-un inflaționar „miliardar de imagini“ al prozei interbelice. Anume în prozele „micro-biografiste“ din În &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29977</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Craii și huliganii</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/08/craii-si-huliganii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 28 Aug 2026 16:05:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29841</guid>

					<description><![CDATA[În secțiunea despre geneza operei, notele și comentariile la romanul Huliganii (Mircea Eliade, Opere, Proza literară, IV, FNSA 2024), reluate în cîteva arti cole adiacente, Oana Soare aduce o serie de explicații istorice ale termenului (v. Semnificațiile titlului romanului „Huliganii” de Mircea Eliade. Precizări terminologice). „Filiera rusă”, (pre)revoluționară a termenului, e originată în subcultura violentă &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29841</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Două enigme literare: Alice Călugăru și Filip Corsa</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/08/doua-enigme-literare-alice-calugaru-si-filip-corsa/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 09 Aug 2026 13:42:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29676</guid>

					<description><![CDATA[O autoare afirmată în medii tradiționaliste autohtone, dar de o modernitate frapantă mai ales în „perioada franceză“ a activității sale a fost Alice Stéphanie Stănescu Călugăru, alias Alice Călugăru, devenită cunoscută în Franța sub pseudonimul Alice Orient (4 iulie 1886, Paris – 1942, Paris). Colegă de cameră, potrivit unor cercetări ale Andreei Teliban, cu viitoarea &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29676</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Frère Jacques&#8230;</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/frere-jacques/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 19:15:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29511</guid>

					<description><![CDATA[De departe cel mai viu jurnal intim autohton din secolul 19 – superior inclusiv însemnărilor nu tocmai diaristice din adolescență ale lui B. P. Hasdeu, îngrijite de Eufrosina Dvoicenco (1936) – este cel al lui Iacob Negruzzi, Tagebuch, scris în limba germană între 1 decembrie 1861 și 18 februarie 1864, și ținut în perioada studiilor &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29511</post-id>	</item>
		<item>
		<title> „Pururi tînăr“/ forever young?</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/pururi-tinar-forever-young/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Jul 2026 16:59:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29360</guid>

					<description><![CDATA[Dacă Ion Creangă a acreditat, în literatura română, copilăria, Eminescu este unul dintre primii noștri scriitori ai adolescenței. Prezentă difuz la nivelul unei mari părți a operei poetice, adolescența e tematizată îndeosebi la nivelul prozei eminesciene. Mai ambițios și mai modern ca proiect decît toate romanele românești ale epocii de pînă la 1869, combinînd evocarea &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29360</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Blazonul care dezalienează</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/blazonul-care-dezalieneaza/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Jun 2026 05:51:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29192</guid>

					<description><![CDATA[Într-o carte dedicată reprezentărilor copilăriei în literatura română de după 1989 (Copilăria, Editura Paralela 45, 2019) unde testa o grilă interdisciplinară veche de cîteva decenii în Occident: „childhood studies“ (Peter Hunt, Tony Watkins ș.a.), Ștefania Mihalache lega impactul Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă de două noutăți ale epocii, care au marcat imaginea personajului-copil: &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29192</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Goticul periferic la licitație</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/goticul-periferic-la-licitatie/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 May 2026 12:01:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29035</guid>

					<description><![CDATA[Dacă romanele mainstream ale lui Cezar Petrescu sînt încărcate de elemente proprii literaturii de senzație, ceea ce l-a expus pînă azi rezervelor criticii, prozele sale interbelice arondabile genurilor paraliterare sînt piese de excelență. Cel mai celebru e romanul Fram, ursul polar (1932), capodoperă a prozei noastre „pentru copii“ (Cărțile cu Apolodor ale lui Gellu Naum &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29035</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
