<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Paul Cernat &#8211; Romania literara</title>
	<atom:link href="https://romanialiterara.com/author/paul-cernat/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<description>Editiile online</description>
	<lastBuildDate>Sat, 30 May 2026 12:01:16 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0</generator>

<image>
	<url>https://romanialiterara.com/wp-content/uploads/2020/01/cropped-favico-32x32.gif</url>
	<title>Paul Cernat &#8211; Romania literara</title>
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">171552974</site>	<item>
		<title>Goticul periferic la licitație</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/goticul-periferic-la-licitatie/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 May 2026 12:01:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29035</guid>

					<description><![CDATA[Dacă romanele mainstream ale lui Cezar Petrescu sînt încărcate de elemente proprii literaturii de senzație, ceea ce l-a expus pînă azi rezervelor criticii, prozele sale interbelice arondabile genurilor paraliterare sînt piese de excelență. Cel mai celebru e romanul Fram, ursul polar (1932), capodoperă a prozei noastre „pentru copii“ (Cărțile cu Apolodor ale lui Gellu Naum &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29035</post-id>	</item>
		<item>
		<title> „Metaforel“ și detractorii îmblînziți</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/metaforel-si-detractorii-imblinziti/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2026 16:28:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28877</guid>

					<description><![CDATA[Am mai comentat, în cadrul acestei rubrici, „sadovenizarea“ lui Geo Bogza, începută în 1930 cînd tînărul avangardist notează în jurnalul său cum, după lectura Demonului tinereții, suferă „o nouă prăbușire și prefacere.“ Contaminat de romanul monahal dedicat (inclusiv ca substrat politic) „tinerei generații“ mistice, autorul Jurnalului de sex simte nevoia unei sihăstriri în natură. Cu &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28877</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Strada Antim și orașul lui Ioanide</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/04/strada-antim-si-orasul-lui-ioanide/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Apr 2026 20:44:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28723</guid>

					<description><![CDATA[Disputele din ultimii ani în jurul construcției Catedralei Naționale au polarizat o parte a elitelor bucureștene între adversarii proiectului (potrivit cărora „Dumnezeu iubește spațiile mici“, iar grandoarea ar ilustra complexe sau tropisme autoritare), și susținătorii monumentalității simbolice a acestuia, la mai bine de un secol după ce primul Patriarh al României Mari – Miron Cristea &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28723</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Un modernism „turcit“</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/04/un-modernism-turcit/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Apr 2026 18:22:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28550</guid>

					<description><![CDATA[Poemele „ciclului balcanic“ al lui Ion Barbu au fost stimulate de victoria lui Mustafa Kemal (liderul Mișcării Naționale Turce) asupra Greciei, în războiul din 1919-1922. Război care, ulterior regimul Junilor Turci, a consfințit, prin Tratatul de la Lausanne (24 iunie 1923), recuperarea teritoriilor grecești din Anatolia și fondarea Republicii Turcia, după ce Marea Britanie și &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28550</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Prozatorul eco-inițiatic</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/03/prozatorul-eco-initiatic/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Mar 2026 20:09:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28384</guid>

					<description><![CDATA[Micolae Manolescu a situat, îndreptățit, narațiunile „de vînătoare și pescuit“ ale lui Mihail Sadoveanu sub semnul livresc al Pseudo-Kynegeticos-ului, împotriva criticilor care au făcut din autorul Împărăției apelor un peisagist liric. Căci povestirile în speță nu sînt peisagistice, cu tot lirismul descripțiilor, nici moraliste ca la Brătescu-Voinești sau Al. Cazaban, nici ghiduri utilitare ca la &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28384</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Literatura ca dicționar</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/02/literatura-ca-dictionar/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Feb 2026 14:42:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28224</guid>

					<description><![CDATA[Oroarea de clișeizare aliată cu prestigiul lexicografiei i-au făcut pe unii scriitori să adopte cîteodată, ludic și satiric, formula dicționarului. Caracterul explicativ și utilitar, enciclopedismul pozitivist, disciplina normativă și alte moșteniri critice ale Luminilor, indică, desigur, un triumf al canonului științific; el va fi mimat și remodelat însă, ca o partitură clasică supusă improvizației, de &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28224</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Celălalt Slavici, nefrecventatul</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/02/celalalt-slavici-nefrecventatul/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 15 Feb 2026 08:55:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28051</guid>

					<description><![CDATA[„Desuetul“ moralist Ioan Slavici nu e doar un deschizător de drumuri în literatura autohtonă, ci și, în anumite privințe, un scriitor încă nerecunoscut. Controversat politic, el continuă să intrige și estetic. „Proza rurală“ a aclimatizat-o cel dintîi la noi, înaintea lui Creangă și a semănătoriștilor, pe modelul central-european al „povestirii sătești“ realiste (Dorfgeschichte) și al &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28051</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Caragiale: „alienări“ post-eminesciene</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/01/caragiale-alienari-post-eminesciene/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Jan 2026 17:29:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27782</guid>

					<description><![CDATA[După ce află de prăbușirea psihică a lui Eminescu (pe 28 iulie 1883), Caragiale „izbucnește în lacrimi“, notează în jurnal Titu Maiorescu, care îl primise la dejun. Pe 24 martie 1884, același Maiorescu notează iritat, după o ședință a Junimii: „Caragiale fără tact, mahalagește, în discuția cu Alecsandri“, cel din urmă fiind apostrofat de dramaturg &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27782</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Mateiu I. Caragiale, între dandysm și camp</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2025/12/mateiu-i-caragiale-intre-dandysm-si-camp/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 06 Dec 2025 12:42:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27506</guid>

					<description><![CDATA[A plasa proza lui Mateiu I. Caragiale sub semnul dandysmului a devenit un loc comun, consoli ­dat, mai nou, de „biofic ­țiunile“ lui Ion Iovan. În monografia sa neconvențională despre dandysm (2004), Adriana Babeți îl include însă cu rezerve, întrebîndu-se „cît anume din stilul său e simplă poză socială și cît mod autentic de a &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27506</post-id>	</item>
		<item>
		<title>A. Mirea, autorul-valiză</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2025/11/a-mirea-autorul-valiza/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Paul Cernat]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 23 Nov 2025 11:25:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Avangarda ariergardei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27365</guid>

					<description><![CDATA[Unul dintre cele mai spectaculoase (și mai subevaluate) „cazuri“ ale literaturii române, care-și așteaptă, încă, o mai dreaptă reevaluare, este cel al lui A. Mirea. Un caz unic la noi și rar în literatura modernă a lumii, de autor-valiză alcătuit – sub nume distinct, nu ca Ilf și Petrov, ci mai degrabă ca Borges și &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27365</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
