În colecția „Scriitori aleși“ a Editurii Casa Cărții de Știință a apărut un nou volum semnat de Constantina Raveca Buleu, intitulat Interhermetica. Studii și eseuri. Autoarea este critic literar, eseist și cercetător științific în cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“ din Cluj-Napoca. Titlul cărții reprezintă o „născocire multidisciplinară“, văzută ca o „artă combinatorie cu propensiuni ludice, în care se topesc valențele de profunzime ale hermeneuticii, plăcerea de a descifra articulații secrete în creația umanistă contemporană și spiritul academic riguros“. În esență, ne găsim în fața unui interesant volum de studii și eseuri, care reușesc să surprindă prin ineditul și marea diversitate a problemelor abordate. Textele reflectă fascinația unui spirit viu și iscoditor pentru subiectele mai puțin discutate. Nu întâmplător, mai multe dintre eseurile cărții se găsesc în prelungirea volumului Splendor singularis. Studii despre esoterism din 2021. În cele douăzeci și două de eseuri ale cărții, Constantina Raveca Buleu abordează o serie de subiecte incitante precum „vampirismul“ din prozele Iuliei Hasdeu, arta cafelei la Brillat-Savarin, cărțile scrise de Inteligența Artificială, călătoria în timp în literatură și cinematografie, utopia și distopia, ficțiunile inițiatice neogotice ale universitarilor, Martin Luther ca personaj de film, romanul haiducesc al Bucurei Dumbravă, dimensiunea esoterică a romanelor lui G. Călinescu și multe altele. În ciuda caracterului eterogen al subiectelor abordate, deja simpla parcurgere a cuprinsului reușește să trezească atenția cititorului avid de suspans și de insolit.
Cartea se deschide cu un studiu dedicat magistratului epicureic Anthelme Brillat-Savarin, autorul unei Fiziologii a gustului (1826). Exegeta remarcă predilecția scriitorilor francezi din secolul al XIX-lea pentru fiziologii. Un foarte bun exemplu rămâne în acest sens Balzac, scriitor care, prin Comedia umană, a realizat o amplă frescă a societății timpului. Gurmandul Brillat-Savarin se ghidează după principiul plăcerii, acordând o importanță deosebită papilelor gustative. Îndeosebi paginile dedicate preparării cafelei sunt cele care reușesc să stârnească entuziasmul Constantinei Raveca Buleu, ea însăși o mare consumatoare a acestei licori magice, în măsură să stimuleze actul de creație.
De la fascinația exercitată de gastronomie se trece la problemele legate de Inteligența Artificială. Exegeta recunoaște că a început să fie atentă la pericolul reprezentat de IA în urmă cu câțiva ani, când tot mai mulți studenți au început să apeleze la ajutorul acesteia în locul travaliului asiduu din biblioteci. Mai târziu, criticul literar s-a văzut confruntat cu un fenomen insolit, acela al romanelor generate de noul „scriitor non-uman“, fenomen surprinzător și pentru un cercetător avizat al literaturii SF. Constantina Raveca Buleu este de părere că IA poate să ducă „la o nouă înțelegere a procesului de creație literară, ceea ce va determina, probabil, o redefinire a conceptului de scriitor“. Creativitatea „sintetică“ a IA este comparată cu imaginația superioară a omului, aflată la temelia artei autentice. Concluzia amplului studiu este acela că „utilizarea inteligentă a IA poate cu certitudine să contribuie la sporirea creativității individuale, dar, în același timp, poate contribui și la impunerea unor limitări structurale tot mai larg acceptate, induse de repetițiile tematice și de conținut“.
Raportul dintre realitate și ficțiune este dezbătut în eseul intitulat O entitate aproape perfectă. Enigma. Un alt text incitant (De la cybergotic la candygotic: o analiză) urmărește metamorfozele goticului din ultimele decenii, fenomen ce a depășit sfera literaturii, pătrunzând masiv îndeosebi în sfera cinematografiei, dar și în cea a muzicii și a modei. Este de remarcat faptul că goticul nu constituie o redescoperire a postmodernismului. El a fost prezent din plin după Primul Război Mondial în magazinele pulp. Trăim epoca hibridizării și a contaminării genurilor literare, când pătrunderea goticului în creațiile SF sau fantasy nu mai surprinde pe nimeni. Argumentele aduse de exegetă țin atât de sfera literaturii, cât și de cea a cinematografiei. Stau dovadă paginile incitante consacrate călătoriilor în timp, o temă esențială pentru cele două arte. Câteva studii readuc în actualitate o serie de scriitori români, precum Adrian Marino, Bucura Dumbravă (autorul unor ignorate romane haiducești), G. Călinescu (recitit în cheie esoterică), Teodor Scorțescu, Iulia Hasdeu (evocată cu povestirea Mademoiselle Maussade) și Mihai Eminescu.
Pornind de la o bibliografie solidă, Constantina Raveca Buleu ne propune o carte incitantă, în care investighează o serie de fenomene de stringentă actualitate și redescoperă o serie de opere foarte puțin cunoscute de cititorii de azi.