Electorale
Se apropie alegerile europarlamentare și cele locale. Pentru europarlamentare, campania electorală este ca și inexistentă: lipsesc cu desăvârșire dezbaterile de idei și de programe pe care ar trebui să le promoveze România și care ne-ar conferi un profil distinct pe scena europeană; iar votarea, bineînțeles, se va face după regula locului, adică nu pe criterii de profesionalism, de merite personale, ci prin apartenența candidatului la un partid sau altul: ștampila se pune cumva orbește pe acele liste de partid, fără a se ține seama de calitățile celui ales! Cât despre campania pentru locale, ea cunoaște multe episoade și comice, și nespus de triste. Astfel, un candidat la primăria din Sibiu și-a trecut pe listele de consilieri întreaga familie: fratele, mama și bunica (în vârstă de 93 de ani!), argumentând că aceasta din urmă face niște plăcinte cu mărar foarte gustoase și, în plus, familia lor e unită, familia – baza societății. În alte părți, versiuni ale aceleiași comedii dezolante – primăria ca afacere de familie: diverși primari demiși pentru incompatibilitate și-au transferat puterea soției (în localitatea Slătioara) sau fiului (în localitatea Scundu). Dacă la Slătioara e pace și armonie, soția înapoindu-i soțului funcția pe care acesta i-o cedase temporar, la Scundu s-au scos săbiile din teacă: deținând postul timp de un mandat, fiul a prins gustul puterii, nu mai vrea să renunțe la poziția câștigată și între tată și fiu s-a declanșat un război nemilos. Al cărui deznodământ îl vom cunoaște, evident, în seara zilei de 9 iunie. O, dar, sigur, atenția tuturor se îndreaptă spre București, cel mai fierbinte loc de pe harta confruntărilor electorale: cine câștigă capitala pornește cu un avantaj considerabil și pentru alegerile parlamentare, din toamnă. Nu comentăm acum prestațiile candidaților la Primăria Generală. Ca locuitor al Sectorului 2, Cronicarul are câteva observații punctuale despre priceperea și nepriceperea actualului primar, care cere încă o dată votul: s-a terminat, cu chiu cu vai, construcția pasajului de la Doamna Ghica. Din septembrie anul trecut. Ei, și în noile spații verzi de sub pod, configurate de constructor, cresc acum în voie buruienile: primăria sectorului 2 n-a fost în stare să planteze acolo niște iarbă! Nu trebuie să fii cine știe ce gospodar, nu ai nevoie nici de fonduri exorbitante ca să rezolvi această chestiune simplă, care însă, nerezolvată, produce o impresie dezagreabilă de loc al nimănui și spune tot despre cât de destoinic este edilul. Tot în acest sector oficialitățile locale au umplut carosabilul, dar și trotuarele, cu o puzderie de stâlpișori, care îngreunează circulația și așa dificilă pe străduțele înguste. Aceasta pare a fi principala realizare a mandatului care se încheie curând. Oricum, e cea mai vizibilă. De asemenea, i-am auzit pe reprezentanții partidului care-l susține pe primar lăudându-l fiindcă a investit sume-record în educație. Dacă investițiile se concretizează în garduri și porți metalice uriașe la școlile din cartier, cum am văzut, cu mult regret atragem atenția că în accepția noastră altceva înseamnă să investești în educație. În fine, alte isprăvi din sector: au fost asfaltate unele străduțe neimportante (pe unele dintre ele, trotuarele și bordurile sunt mai arătoase decât în centrul orașului), dar au fost neglijate arterele principale: linia de tramvai de pe Colentina, în stare proastă, nu permite noilor tramvaie să circule pe respectiva arteră, iar pe strada Ziduri Moși situația e și mai rea: dacă ai drum pe acolo, riști să ajungi cu mașina în service. (Cronicar)
Publicații culturale
„Tribuna“, binecunoscuta revistă de cultură din Cluj, apare într-o serie nouă, elegantă grafic, sub conducerea lui Mircea Arman. Din sumarul numărului 520 (1-15 mai 2024), am reținut: editorialul Logos și adevăr – o istorie succintă de Mircea Arman; Benjamin Constant – teoretician al liberalismului modern de Viorel Igna; eseul lui Vlad Moldovan Ce este marxismul cultural?; Diagnoze de Andrei Marga, cu titlul Spre pace în jurul Israelului; sub genericul Memorie culturală, Marea „recapitulare“ Urmuz (Gheorghe Păun) de Constantin Cubleșan; traduceri de Geo Vasile din lirica lui Eugenio Montale; Deus ex… Distopia: trucul stilistic contemporan de Eugen Cojocaru; Arta care naște artă. Despre contextul unei opere ca operă în sine de Adrian Lesenciuc, Însemnări din La Mancha. Prezența îngerului de Mircea Moț; cronici de film (Ștefan Manasia), de teatru (Anca Șugar și Claudiu Groza) și de arte (Laura Poantă și Ion Mureșan).
Prezentăm și „Noul Literator“, revistă trimestrială de cultură care apare sub egida Filialei din Craiova a Uniunii Scriitorilor (Constantin Pădureanu – redactor-șef, Mircea Pospai, Dumitru Duță – redactori-șefi adjuncți, Virgil Dumitrescu – secretar general de redacție). Semnalăm din sumarul numărului 53 (martie 2024): eseul Autorul și operele de Gelu Negrea; grupajele de poeme de Liviu Ioan Stoiciu, Ion Cristofor, Maria Pal, Victoria Milescu, Teodor Preda și Constantin Pădureanu; proză de Mihaela Albu, George Geafir, Ion R. Popa și Victor Marin; comentariile critice de Ștefan Vlăduțescu, Monica Grosu, Marian Odangiu, Ioan Șt. Lazăr, Florian Copcea, Gheorghe Truță, Dan Anghelescu și Petrișor Militaru. (Cronicar)
Titluri noi
La Editura RoCart, în colecția Poeți de azi, apare un volum de versuri de Radu Florescu, Ritualuri de îmbătrânire a sufletului: „luni nu. marți nu. miercuri și joi nu./ duminică ai ajuns la capătul călătoriei/ și nu te mai miră nimic./ nici măcar oasele tale sfărâmate cu ani în urmă/ sau luna plină care împarte/ pentru totdeauna/ casa în două./ din întunericul camerei privești pe fereastră/ și nu simți încă izbăvirea/ auzi doar cum se rup singure/ crengile cireșilor/ pline de flori/ care nu mai vor rodul.“
La Editura Spandugino, Daniel Cristea-Enache publică un volum intitulat Convorbiri cu Alex Ștefănescu. Maria Hulber prezintă cartea: „Deopotrivă confesiune și document, convorbirile din volumul de față ne dezvăluie un portret lăuntric al omului și scriitorului Alex Ștefănescu, în ale cărui reflexii viața se prelungește, discret, în teritoriile nedefinite ale literaturii.“
La Editura Limes vede lumina tiparului romanul Tramvaiul 13 de Constantin Arcu. Noua sa carte de proză are cuvinte însoțitoare semnate de Mircea Petean („Structurat pe capitole dense, extrem de bine închegate, care au o asemenea autonomie încât ar putea fi citite ca nuvele independente, romanul promite a fi o distopie, într-atât de înfricoșătoare sunt semnele unei misterioase pandemii care pune stăpânire pe umanitate…“) și Mircea A. Diaconu („După mai multe cărți de memorii despre lumea largă, iată-l pe Constantin Arcu întorcându-se, ficțional, acasă. Era să spun: Bine te-ai întors în infern! Dar e cu adevărat realitatea un infern? Ceea ce supraviețuiește oricărui verdict moral e finalmente viața însăși. Aceasta e miza celui mai recent roman semnat de Constantin Arcu.“)
La Editura Mirador din Arad, cei care l-au prețuit pe regretatul poet Dorel Sibii îi adună poeziile scrise în anii 1979-1994 într-un volum intitulat Spre Țărm. Ediția este îngrijită de I. Funeriu, iar Vasile Dan scrie apreciativ: „Dorel Sibii (1943 -1998) – unul dintre cei mai fermecători și talentați scriitori arădeni din ultimele trei decenii, al cărui umor ingenios și trăsnit părea inepuizabil – n-a publicat decât două volume de versuri. (…) Era un poet nativ prin tot ce scria: în teatru pentru copii (adevărata lui vocație cred…), apoi în proza scurtă unde Dorel Sibii a transformat Hălălișul copilăriei – un cătun aparținător reședinței regale, Săvârșinului, un sat strecurat pe o vale ce se topește discret în Mureș – într-o zonă crepusculară, a fantasticului terifiant și mistic.“
Primim la redacție patru plachete de versuri de un format aparte semnate de poeta timișoreană Ramona Băluțescu. Titlurile acestor culegeri: Fuga Roșie, Marginea lucrurilor, Ritual de ajungere (toate apărute la Editura timișoreană Eurostampa) și Primul somn. Cea mai frumoasă pasăre (la Editura Eubeea).
Consemnăm și apariția, la Editura Ninis, a volumului de versuri Tristețile mirate de Ioan Vintilă Fintiș. Lectură plăcută! (Cronicar)
Festivalului Internațional de Literatură „Tudor Arghezi“ 2024
Gabriel Chifu și Ion Bogdan Lefter: marii laureați
La Târgu Jiu și la Târgu Cărbunești a avut loc, în perioada 24-26 mai, o nouă ediție a Festivalului Internațional de Literatură „Tudor Arghezi“. A fost cea de-a 44-a ediţie a festivalului care se adresează creatorilor de literatură şi exegeţilor lui Arghezi din ţară, precum şi vorbitorilor de limbă română din comunităţile de peste graniţe, cu preocupări în domeniul literaturii, în mod special precoupați de literatura inspirată de marele poet. În cadrul acestei manifestări au fost acordate premii pentru mai multe categorii: Opera Omnia – pentru poezie și critică literară (acordate de Uniunea Scriitorilor din România unor personalități ale culturii române; laureații la această categorie devin, automat, și cetățeni de onoare ai orașului Târgu Cărbunești); Opera Omnia pentru scriitori străini (acordate de Consiliul Județean Gorj unor scriitori și traducători de anvergură din spațiul european); Opera Prima (pentru volum de debut în poezie); secțiunea „Bilete de papagal“ (pentru grupaje de poeme); Premiul Opera Omnia atribuit unui scriitor de origine gorjeană. La această ediție a fost elogiată personalitatea marelui dispărut al Literelor române, criticul Nicolae Manolescu; în memoria domniei sale s-a ținut un moment de reculegere.
Cele mai importante premii atribuite la ediția cu numărul 44 a acestui prestigios festival le-au primit: Gabriel Chifu (Opera Omnia pentru poezie) și Ion Bogdan Lefter (Opera Omnia pentru critică literară); de asemenea, a fost premiat și George Vigdor (pentru scriitori străini).
Organizatori ai festivalului au fost Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Consiliul Local și cu Primăria orașului Târgu Cărbunești, Ansamblul Artistic Profesionist „Lira Gorjului“, Biblioteca Județeană „Christian Tell“ din Târgu Jiu în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România. (Rep.)
Premiul „Romulus Rusan“ 2023
Dennis Deletant este câștigătorul Premiului „Romulus Rusan“ pentru cartea de literatură a memoriei pe anul 2023, acordat de Fundația „Ana Blandiana & Romulus Rusan“ și Fundația „Spandugino“.
Câștigătorul acestui premiu ajuns la a treia ediție a declarat cu ocazia primirii distincției: „Este foarte important pentru mine să fiu un traducător al experiențelor românilor pentru cei din Occident, care încă nu știu destul despre trecutul românesc și despre deciziile pe care românii le-au avut de luat sub dictatura comunistă. Sunt foarte recunoscător Anei și lui Romi. I-am cunoscut la sfârșitul anilor ‘70. Am fost la un recital de poezie, unde am cunoscut-o pe Ana. Apoi și pe Romi. Și am păstrat această legătură cu ei de-a lungul anilor până la Revoluție. După revoluție, a fost o onorare să fiu invitat, de Ana și de Romi, să fiu asociat la proiectul lor de a crea un memorial la Sighet. M-a impresionat mai ales la Romi energia pe care a avut-o și grija pe care a purtat-o față de studenții de la Școala de Vară și față de conferențiarii de la Sighet.“
Dennis Deletant este profesor emerit la School of Slavonic and East European Studies, University College London și profesor invitat la Catedra de studii românești „Ion Rațiu“ de la Georgetown University, Washington D.C. Recent, marele istoric a devenit și cetățean român.
Juriul celei de a treia ediții a Premiului „Romulus Rusan“ a avut următoarea componență: Mihai Zamfir (președinte), Ion Pop, Nicolae Prelipceanu, George Ardeleanu, Ana Blandiana, Cristian Pătrășconiu, Lavinia Spandonide.
Câștigătorul primei ediții a Premiului „Romulus Rusan“ a fost Dorian Galbinski (Dorian Galor) pentru cartea Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC, Editura Humanitas, 2021. Câștigătorul celei de a doua ediții a Premiului „Romulus Rusan“ a fost Ion Vianu pentru cartea Investigații mateine. Amintiri, Editura Polirom, 2022. (Cronicar)