La Editura Galaxia Gutenberg din Târgu-Lăpuș a apărut, în 2023, cartea lui Radu Țuculescu intitulată La umbra muntelui Tabor. Locuri și oameni din Țara Sfântă. Autorul ei are o activitate literară extrem de bogată. De-a lungul timpului, cunoscutul realizator de televiziune a publicat numeroase romane, volume de poezii, literatură pentru copii și piese de teatru, răsplătite cu mai multe premii naționale și internaționale. Recenta lucrare conține două secțiuni distincte. Intitulate Călător și invitat (Secvențe de jurnal) și Călătoria unei cărți prin Țara Sfântă (Jurnal), primele capitole reunesc niște interesante pagini confesive. De altfel, subtitlurile lor se dovedesc elocvente. Debutul cărții ia forma unui jurnal de călătorie, în care reporterul abil consemnează cu minuțiozitate impresiile trăite pe parcursul vizitelor sale efectuate în Israel. Sub acest aspect, Radu Țuculescu se dovedește un continuator modern al marilor autori de însemnări de călătorie pe care i-a dat literatura română. Partea a doua conține cinci interviuri realizate cu Biti Caragiale, Moshe B. Izhaki, Noa Levin Harif, Paul Farkaș și Sofia Gelman Kiss. În mod firesc, registrul narativ se schimbă, paginile confesive lăsând locul dialogului.
Primele două capitole ale cărții scot în evidență calitățile reporterului. Radu Țuculescu descrie emoțiile primei sale călătorii la Tel Aviv la invitația lui Paul Farkaș, profesor de engleză la Haifa. Pretextul este oferit de prezentarea lucrărilor scriitorului, un volum recent de povestiri intitulat Scorpionul galben și două romane, Povestirile mamei bătrâne și Stalin, cu sapa-nainte! Cel care îl inițiază în tainele noii lumi este profesorul Farkaș, din mica localitate alik. Însemnările reflectă curiozitatea firească a gazetarului care, aflat pentru prima dată în Țara Sfântă, caută să descopere la tot pasul vestigiile sacrului camuflat în profan. Sub acest aspect, călătorul are impresia că de peste tot i se fac semne, unele demne de proza fantastică a lui Mircea Eliade. Un asemenea moment fabulos este întâlnirea (după cincizeci de ani!) cu Ileana Glatstein, marea iubire din copilărie a scriitorului, care a părăsit orașul Reghin la treisprezece ani. Între timp, femeia visurilor de odinioară s-a transformat în personaj de roman. Pe lângă numeroasele vestigii biblice, călătorul descoperă faptul că „în Israel conviețuiesc numeroase nații, fiecare având în proprietate terenuri pe care și-au ridicat edificii religioase și nu numai“, totul fiind comparat cu un insolit turn Babel.
Marea Galileei sau lacul Kinneret, sinagoga din Capernaum, satul Migdal în care s-a născut Maria Magdalena, Muntele Beatitudinii, Iordanul, apa botezului, orașul alb Tel Aviv, biserica ortodoxă din Nazaret, Muntele Măslinilor, Grădina Ghetsimani, Via Dolorosa, Mormântul Sfânt nu sunt doar niște obiective turistice, ci și subiecte de meditație, pretexte ale reîntoarcerii în timp la vremurile biblice. Cartea se impune atât prin descrierile minuțioase făcute de un observator atent, cât și prin calitatea stilului. Foarte bun povestitor, Radu Țuculescu știe să capteze interesul cititorilor prin maniera în care descoperă lumea. Pelerinul atent și curios nu ezită să își exprime uimirea în fața locurilor vizitate. Reținem plasticitatea imaginilor, caracterul lor puternic vizual. Diaristul consemnează sentimentele puternice pe care le trăiește, un „amestec de pioșenie, de uimire, de emoție nestăpânită, de alunecare într-alte timpuri“. Senzația care îl cuprinde este aceea că a pășit printr-o poartă stelară.
Fragmentele de jurnal insistă apoi pe lansările de carte organizate la Cercul cultural din Haifa. Omul de televiziune proiectează și un reportaj despre Transilvania intitulat Artdelenisme, pentru a prezenta locul în care se derulează acțiunea romanelor sale.
Capitolul intitulat Călătoria unei cărți prin Țara Sfântă conține povestea unei noi vizite în Israel. De data aceasta, pretextul este oferit de traducerea în ebraică de către Paul Farkaș și Moshe Itzhaki a prozelor reunite în volumul Trei în dormitor.
Merită atenție și cele cinci interviuri, tot atâtea povești de viață. În cazul fiecărui interlocutor, Radu Țuculescu schițează câteva repere biobibliografice, după care urmează șirul întrebărilor. Este vorba despre niște personaje cu rădăcini românești sau având legături cu România.
Recenta carte a lui Radu Țuculescu valorifică din plin calitățile a două forme literare mai puțin abordate în ultimul timp, jurnalul de călătorie și interviul.