CELAR – o primă ediție excelentă!
În zilele de 25 și 26 aprilie a avut loc la Olteniția ediția inaugurală „Colocviul Editurilor de Literatură Actuală Română – C.E.L.A.R“. Evenimentul a fost realizat, în parteneriat, de Uniunea Scriitorilor din România (USR), Primăria municipiului Oltenița (primar: Costinel Milescu) și de Inspectoratul Școlar Județean Călărași. La manifestare au participat Editurile Cartea Românească, Ex Ponto, Junimea, Neuma, Tritonic și Școala Ardeleană. La deschiderea oficială a evenimentului, au vorbit despre importanța și mizele unui asemenea colocviu: Varujan Vosganian – președinte interimar al USR –, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Cristian Pătrășconiu și Liviu Capșa (directorul CELAR). De asemenea, tot în prima zi a CELAR-ului, reprezentanții editurilor participante au prezentat profilul și portofoliul acestor instituții. În cea de-a doua zi, Colocviul de la Oltenția a găzduit o foarte interesantă dezbatere despre condiția literaturii române actuale, la care au luat parte reprezentanții editurilor prezente (Lucian Vasiliu – Junimea, Alina Neculachi – Cartea Românească, Ovidiu Dunăreanu – Ex-Ponto, Teodora Mateiu – Tritonic, Iustin Moraru – Școala Ardeleană, Horia Gârbea – Neuma), alături de membri ai conducerii USR și de un public avizat. În data de 25 aprilie, precum și în ziua următoare, în 26 aprilie, în foaierul Direcției de Cultură Oltenița, a fost organizat și un mini-târg de cărți al editurilor participante, foarte apreciat de numerosul public prezent. La finalul acestui colocviu, un juriu (compus din Răzvan Voncu – președinte, Gabriel Chifu, Liviu Capșa, Teodor Zavalaș, Cristian Pătrăș coniu), care a luat în calcul și votul publicului, a desemnat cea mai bună editură prezentă. Distincția, ex-aequo, a revenit Editurilor Junimea și Cartea Românească. (Reporter)
Două idei propuse la dezbaterile din cadrul CELAR
Prima ediție a Colocviului Editurilor de Literatură Actuală Română, CELAR, desfășurat la Oltenița, a fost o certă reușită. O consemnare a evenimentului poate fi citită chiar în această pagină a revistei noastre. Aici vrem să desprindem și să subliniem două idei care au apărut în timpul dialogului tripartit purtat acolo între scriitori, editori și cititori. Căutându-se soluții pentru o îmbunătățire a sistemului editorial și, în fond, a condiției scriitorului român de astăzi și a stării lecturii de beletristică de la noi, au fost reiterate două idei vechi, pe care, la Uniunea Scriitorilor, le susținem de mult timp, din păcate fără rezultate palpabile. Le reluăm aici cu convingerea că reprezintă căi valabile de a rezolva această spinoasă problemă a literaturii române de astăzi care ar trebui să ajungă la cititori.
Una dintre propuneri se referea la necesitatea apariției și ființării unei anume instituții, aceea a agentului literar, care să-i promoveze pe scriitorii români de astăzi. De ce lipsește o asemenea verigă foarte importantă din lanțul cărții de la noi? Dacă aplicăm regula că, în orice afacere, cineva investește doar atunci când respectivul domeniu i se pare profitabil, înseamnă că literatura autohtonă nu prezintă interes, adică promisiunea de câștig. E un blocaj desigur regretabil, care influențează nedorit felul cum arată literatura noastră.
A doua propunere pornește de la premisa corectă că literatura națională este o valoare esențială, de patrimoniu și e obligatoriu să fie protejată de statul român, dacă acesta dorește să-și asigure perenitatea. (Așa cum sunt sau s-ar impune să fie protejate și anumite industrii, sau starea de sănătate fizică, sau sistemul de învățământ etc. Nu poți avea viitor, dacă nu ai o literatură națională puternică.) Bun, și cum s-ar concretiza acest principiu, odată stabilit ca viabil? Prin instituirea unui fond guvernamental consistent, destinat cărții, și a unei comisii naționale care să aleagă anual titlurile valoroase din literatura noastră de astăzi, spre a fi achiziționate pentru bibliotecile publice și școlare; atâtea dintre acestea au fost închise sau au ajuns niște instituții triste, cu zestre de cărți împuținată și învechită, cărora mai nimeni nu le mai deschide ușa. (G.C.)
Cărți noi
La Editura Cartex vede lumina tiparului un volum special, Dialog înflorind la minimă depărtare, având doi autori, Constantin Abăluță și soția sa, Gabriela Abăluță. Într-un cuvânt-înainte, Constantin Abăluță precizează cir cum stanțele în care s-a născut această carte: „Silit de pandemie (pandemie mai mult sau mai puțin inventată), ca să nu înnebunești în claustrarea impusă de autorități (iarăși pus sub semnul întrebării drasticul măsurilor luate), am hotărât eu și Gabi să purtăm un dialog on-line. Fiecare pe computerul propriu. (…) Complexitatea acestei cărți mă dispensează de prea multe cuvinte. Așa că las cititorii ei, mulți-puțini, să-i descopere singuri frumusețile, să-i amendeze neîmplinirile, să-i ierte stângăciile.“
La Editura Junimea, în colecția Atrium, Liviu Capșa publică un frumos volum de poezie intitulat La marginea cerului. Pe coperta a patra, trei dintre cei mai importanți critici literari îi certifică înzestrarea: Dan Cristea, Gheorghe Grigurcu și Alex Ștefănescu. Iată și un scurt poem: „Citesc la fereastră/ deodată o mică rază de lumină/ mi se așază pe pagină/ alegând un rând la întâmplare// strălucirea ei/ e ca luminișul/ dintr-o adâncă pădure/ care mai mult îi sporește misterul.“
Un alt volum de versuri, Calea bucuriei, îl are autor pe Iustin Moraru și apare la Editura Școala Ardeleană: „Răzvrătit de dor,/ Până și fluviul/ Îngenuncheat în mare/ Se ridică la cer/ Și se întoarce acasă/ Să-și retrăiască izvoarele.“
Am primit la redacție și un volum de versuri apărut la Editura Limes: Lacrima templului de Ioan Vintilă Fintiș, cu o prezentare generoasă de Ioan Holban. Lectură plăcută! (Cronicar)