Bucuria împlinirilor împărtășite, cea a strădaniilor împlinite, a comunicării cordiale cu marele public de concert, într-un cuvânt marele spectacol al muzicii, a hrănit și de această dată, așteptările și curiozitatea unui numeros public. Sunt cei care – cu mic cu mare, mai tineri și mai vârstnici, melomani, admiratori – au covârșit sala Ateneului Român cu prilejul festivității privind acordarea distincțiilor anuale ale Uniunii Criticilor și Realizatorilor Muzicali – UNICRIT.
A fost cea de a doua ediție – privind susținerea acestor distincții oferite de redactorii, de realizatorii muzicali din marele spațiu media, din presa scrisă, radio și tv. Iar durata întregii manifestări trebuie să o recunosc, a fost extinsă absolut la maximum posibil. A fost o gală fastuoasă în mod absolut!
Distincțiile oferite au fost numeroase. Criteriile privind acordarea acestora, unghiul însuși al observației în ce privește originalitatea, specificul, au fost și acestea pe cât de distincte, de diferite, pe atât de spectaculos susținute de performanța însăși privind actul artistic. Mă refer, spre exemplu, inclusiv la domeniul publicistic, la cel al managementului în domeniul artistic. O atenție specială a fost acordată tinerilor muzicieni performeri, dar și tinerilor publiciști, redactori, cei care s-au evidențiat în presa scrisă sau în cea vorbită. Evident, nu se poate face referire la absolut toate evoluțiile muzicale petrecute de-a lungul acestei memorabile seri.
Momentele mari au fost cele susținute de ansamblurile de specială notorietate națională și internațională, de marii laureați ai mo mentului. Mă refer la Corul de Cameră „Madrigal – Marin Constantin“, ansamblu condus de Ana Ungureanu și de Emil Pantelimon în calitate de manager, la Orchestra Română de Tineret fondată cu un deceniu și jumătate în urmă de maestrul Marin Cazacu.
Ansamblul „Violoncellissimo”, invitat special al momentului, laureat al trofeului MUSICRIT, a susținut o evoluție realmente captivantă, cu acel celebru Dans Țărănesc de Constantin Dimitrescu. Fermecătoare s-a dovedit a fi fost varianta vocală cu tentă jazz-istică a Concertului pentru două oboaie de Tomaso Albinoni, prima parte a lucrării, prezentată de Irina Sârbu și de micuța Ana Parghel Sârbu, prezențe fermecătoare susținute de ansamblul Musica Ricercata condus de Gabriel Bebeșelea. Ansamblului i-a revenit premiul special pentru Proiecte Muzicale.
Moment cu totul aparte, în aceeași companie orchestrală am putut audia în primă audiție bucureșteană absolută, o pagină de muzică barocă din opera La Foresta d Hermanstad de Valentino Fioravanti, o evocare a Sibiului medieval, moment realizat cu participarea sopranei Rodica Vică. O voce cu resurse mai mult decât promițătoare s-a dovedit a fi basul Alexander Kopeczi, artist pe care dorim a-l reîntâlni mai frecvent pe scenele bucureștene.
Cum era firesc, artistul instrumentist al anului a fost declarat violonistul Alexandru Tomescu. Nu a putut participa la concert fiind angajat actualmente într-un mare turneu pe continentul nord-american. În numele său calde cuvinte de mulțumire au fost rostite de mama domniei sale, de doamna profesoară Mihaela Tomescu, eminent pedagog al instrumentului, primul profesor al lui Alexandru.
Premiul pentru critică muzicală i-a fost acordat Lenei Vieru, personalitate care navighează cu reală eficiență și originalitate atât în zona muzicii, cât și în cea a artelor vizuale.
Distincția Discul anului a revenit celor trei tineri artiști de importantă circulație internațională, violonistei Ioana Goicea, violoncelistului Andrei Ioniță, pianistei Daria Tudor, o producție discografică dedicată unor importante pagini camerale enesciene.
Artistul liric al anului a fost declarată mezzo-soprana Iudit Kutasi, o voce cu rezonanțe profunde, evidențiate în zona dramatică a expresiei. Vocea de bariton considerată a fi fost „Revelația anului 2023“ a fost baritonul Alexandru Chiriac.
Premiul MUSICRIT pentru publicistică muzicală a fost decernat colecției Clasic e Fantastic, un fabulos concept privind educația muzicală a tinerilor, colecție ce urmează un serial de concerte-lecție susținute de Cristina Bohaciu Sârbu.
Cu același prilej, Premiul special pentru Critică de Operă, premiu ce poartă numele regretatului om de muzică Mioara Bâscă, a fost conferit Anei Sireteanu, studentă a secției de Muzicologie a Universității bucureștene de Muzică, iar Premiul tânărului redactor jurnalist muzical i-a revenit lui Petre Fugaciu.
Distincția ce onorează Cea mai bună stagiune simfonică a revenit Orchestrei Filarmonicii Banatul din Timișoara, iar cea care evidențiază Cea mai bună stagiune lirică a revenit Operei Naționale din Iași.
Evident, distincția Festivalul Anului a revenit Festivalului George Enescu, ediția 2023.
Premiul de Excelență a revenit dirijorului Tiberiu Soare, cel care, de-a lungul mai multor stagiuni ale Operei bucureștene, a susținut trei producții diferite ale operei enesciene Oedipe. Distincții de Excelență au primit Opera din Brașov, date fiind cele șapte decenii petrecute de la înființarea acesteia, de asemenea competiția pariziană Rencontres Musicales Georges Enesco, competiție aflată la cea de a zecea ediție.
Întregul concert-spectacol s-a dovedit a fi o reușită, un spectacol atractiv și strălucit, bucurându-se de excelentă audiență. Suportul logistic profesional al Filarmonicii bucureștene a fost unul de o eficiență salutară.Curiozitatea și bucuria contactului cu arta celor mai buni dintre cei buni, apreciați de marele public, dar și de cel de specialitate, au fost precumpănitoare; un public numeros, divers care a așteptat și a absorbit cu nesaț fiecare moment al acestui mega-eveniment.
Ne aducem aminte, cu trei decenii în urmă, fondatorul Uniunii a fost eminentul critic muzical și muzicolog, profesorul Grigore Constantinescu. Premiul ce poartă numele domniei sale a fost decernat criticului muzical, muzicologului Petre Codreanu.
Astăzi, conducerea UNICRIT este susținută de muzicologul dr. Luminița Arvunescu, realizator România Muzical, un spirit dinamic, imaginativ, eficient. În compania lui Marius Constantinescu – realizator tv, au asigurat împreună prezentarea cu totul atractivă a fiecărui moment al Galei.
Au atras atenția asupra unor valori autentice, de mare perspectivă. Au manifestat perspicacitate în a observa promisiuni dintre cele mai îndreptățite, au făcut previziuni privind confirmarea acestora.
Iar publicul a fost și acesta numeros, divers, nerăbdător. A absorbit cu nesaț fiecare moment al acestui concert-spectacol unic în felul său. Nu exagerez notând că întregul concert-spectacol s-a desfășurat într-un spațiu de timp de absolut patru ori câte 60 de minute! Așa cum era firesc, întreaga manifestare a fost închinată aniversării Zilei Culturii Naționale, ziua lui Eminescu.