Relaţiile care au existat între Lucian Blaga şi ultima lui muză, care a fost de la Cluj – Elena Daniello – erau cunoscute în mediile intelectuale clujene şi în preocupările tuturor celor care s-au interesat de viaţa şi de opera lui Lucian Blaga. Fiica poetului, Dorli Blaga, în volumul Tatăl meu, Lucian Blaga, relata că poetul o vizita pe Elena Daniello, „pe strada Eminescu 3, de două-trei ori pe săptămână, începând din toamna anului 1950 şi până în toamna lui 1960“.
De-a lungul acestui deceniu, poetul i-a scris Elenei Daniello peste 100 de scrisori şi i-a dedicat şi transcris numeroase poezii.
Relaţia lui Lucian Blaga cu Elena Daniello a avut efecte benefice asupra operei scriitorului. Mai întâi, astfel s-a revitalizat spiritul creator al lui Blaga, în ultimul deceniu al vieţii sale (1950-1961), care venea după o secătuire a energiilor sale creatoare (Cinci ani în şir nimic nu s-a-nchegat, după cum recunoştea poetul însuşi, într-o variantă a poeziei Ţărm după furtună), deceniu în care opera sa lirică s-a dublat în comparaţie cu cea anterioară (existând documente că zeci de poezii au fost inspirate de noua muză). Dar şi opera sa filosofică a avut de câştigat (creatorul şi-a întregit acum sistemul filosofic, prin lucrarea Fiinţa istorică). Leon şi Elena Daniello l-au îndemnat şi încurajat să traducă Faust, ca să nu mai vorbim de volumele de aforisme şi, mai ales, de romanul Luntrea lui Caron, proiect epic actualizat şi la îndemnul explicit al muzei sale. În al doilea rând, Elena Daniello a copiat, cu un devotament rar, unic în cultura noastră, toate scrisorile primite, romanul amintit mai sus, zeci de poezii şi sute de aforisme, în eventualitatea că manuscrisele autorului ar fi fost confiscate de Securitate, putând deveni „păduri ce-ar fi putut să fie/ şi niciodată nu vor fi“, teamă care, din fericire, nu s-a adeverit.
Lucian Blaga, la rândul lui, i-a dedicat patru poezii (inedite până în prezent) fiicei soţilor Elena şi Leon Daniello, respectiv Rodicăi Daniello, poezii pe care le publicăm mai jos, specificând şi contextul în care acestea au fost scrise.
În anul 1951, Lucian Blaga i-a scris Rodicăi Daniello, în albumul de poezii al acesteia, următoarele versuri. (Ilie Rad)
Pentru Rodica
Rodica-i nume de Româncă.
Aşa ştiam. Dar ce surpriză! Iată:
acelaşi nume-l poartă şi o fată din basm,
exotica făptură înzestrată
cu toate darurile firii,
fiinţă rătăcită pe meleagurile acestea,
dar amintind de-o insulă a fericirii,
din Oceanul Păcii.
Lucian Blaga
În 1954, la împlinirea de către Rodica a vârstei de 18 ani, Blaga i-a dedicat poezia Horoscop.
Horoscop
Un horoscop să-ţi fie călăuza
În loc de mult îndemn, ce ţi s-a dat.
Din stele se alege horoscopul,
gust de cenuşă are orice sfat.
Mercur închipuind deşteptăciunea,
sprinten argint, aleargă prin senin.
Planeta Vinerii îţi luminează
Obraz şi cale, frunte şi destin.
Desigur Soarele-n penumbra vremii
Şi-a înmulţit pe faţă petele.
Dar petele el însusi şi le arde
Când îi răsar în cale fetele.
Prielnice îţi sunt comete, zodii.
Şi Marte chiar îţi este-ndurător.
Şi Luna sus: sub raza ei de altfel
Nu prea transpiră niciun muritor.
Foc şi noroc te însoţesc pe drumuri;
şi sateliţi întrezăresc prin timp,
strălucitor alai, ca fum de aur,
în preajma ta alcătuind un nimb.
Ursuz, trecând deasupra casei tale,
e doar Saturn, planeta grea şi hâdă,
Cu vrerea ta, cu dulce stăruinţă,
tu l-ai putea întoarce, să surâdă.
Pentru Rodica, la 18 ani
23 iunie 1954 Lucian Blaga
Pentru că, în anul 1956, Rodica „l-a decepţionat“, trecând toate examenele cu un calificativ onorabil, „foarte bine“, Lucian Blaga „a pedepsit-o“, scriindu-i doar o epigramă:
Versuri de ocazie pentru Rodica
Ţi-aş fi făcut o poezie,
dacă la unul din examene cădeai.
Ce regretabila mândrie
Să ţii a fi precum doreşte-o Mamă!
Pentru examene pe „foarte bine“
Tu meriţi doar o epigramă.
La anul sper altfel să fie,
să-mi dai prilej de mare poezie.
23 iunie 1956
Lucian
În fine, când Rodica s-a căsătorit, Cornelia şi Lucian Blaga i-au fost naşi la nuntă, iar poetul i-a dedicat cu această ocazie următoarele versuri:
Pentru Mireasă
Legănată fii, Mireasă,
pe subt cerul de mătasă
de-un destin de-argint şi aur.
Te aşează în viaţă
ca o pasăre pe plaur.
(Din volumul, aflat în pregătire: Lucian Blaga, Plin mi-e sufletul meu de tine, plin. Scrisori către Elena Daniello. Cu o Introducere de Dr. Helene Rodica Daniello. Ediţie îngrijită, note şi comentarii de Helene Rodica Daniello şi Ilie Rad. Prefaţă, notă asupra ediţiei şi bibliografie de Ilie Rad, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2023)