Crizele noastre
Din timp în timp, dar tot mai des, izbucnesc la noi crize acute. Desfășurarea lor este mereu aceeași: în mod cu totul incidental, ele ajung în centrul atenției publice și o monopolizează. Societatea românească se inflamează (ușor!), se revoltă, intră în vibrație, crizele provoacă dezbateri furibunde și induc o stare de isterie națională, se promit măsuri drastice, dar deznodământul este neschimbat de fiecare dată: totul se dovedește un foc de paie și, după ce trece vâlvătaia, foarte repede, istoria respectivă cade în uitare, iar situația rămâne la fel ca înainte de scandal, adică nu se remediază mai nimic. Exemple? Nu doar recenta poveste terifiantă cu azilurile, unde persoane defavorizate sunt într-atât de chinuite încât asemănarea cu lagărele de exterminare se dovedește a nu fi deplasată. Ci și celelalte întâmplări, deopotrivă îngrozitoare și inacceptabile, cum e uciderea unor semeni de-ai noștri de câinii fără stăpâni, care hălăduiesc nestingheriți prin București și prin alte orașe, sau cum e starea spitalelor de arși de la noi, care nu s-a rezolvat nici până acum după tragedia din 2017, de la Colectiv. Evident, exemplele se pot înmulți.
Dar pe lângă aceste crize extrem de vizibile și de mediatizate, există o sumedenie de crize, de probleme care, în tăcere sau nu, sunt prezente permanent în viața noastră, de parcă autoritățile nu le iau în seamă (sau, dacă da, pentru care nu caută, nu găsesc soluții!) și cu care noi, cetățenii obișnuiți, ne-am obișnuit considerându-le un fel de fatalitate imposibil de despărțit de destinul nostru. Să dăm și la acest capitol exemple. Școala slabă și șomajul tot mai mare în rândul tinerilor, fenomen cu consecințe negative pentru societate în întregul ei. Exodul românilor în străinătate, la tot soiul de munci. Starea jalnică a infrastructurii rutiere și a căilor ferate românești, dar și neputința de a construi spitale și școli moderne. Traficul de coșmar din București și un transport în comun cu totul nesatisfăcător. Poluarea apelor. Proasta colectare a TVA-ului. Risipa (de fapt, dezmățul) de bani publici din sistemul bugetar și împovărarea sectorului privat.
S-ar cuveni să evidențiem în această serie, încă o dată, și o problemă din sfera noastră de activitate – literatura, cartea. Tocmai se vorbește despre mărirea TVA-ului la cărți și există intervenții care susțin că acest lucru e o greșeală, fiindcă astfel, cărțile s-ar scumpi și ar scădea și mai mult numărul cititorilor, și așa redus la noi. E adevărat. Dar cel mai grav lucru în acest domeniu este faptul că scriitorul, creatorul scrierii, cel care ar trebui să fie personajul central în circuitul cărții, practic nu mai contează în acest circuit. Toate aceste facilități care se acordă (TVA-ul redus) sunt în avantajul, în primul rând, al comercianților, al librarilor: acestora le revin circa 50 de procente din prețul de vânzare al unei cărți; nu există nicio măsură de protecție reală gândită pentru cel care scrie cartea. Desigur, o anormalitate care aduce mari deservicii literaturii, culturii noastre. (Cronicar)
Din sumar – Steaua (nr. 7)
Semnalăm din sumarul bogat al revistei STEAUA (nr. 7): editorialul Lecturi și gânduri de Ovidiu Pecican; eseul lui Adrian Lesenciuc intitulat Hibriditatea inorogului și noblețea lui himerică; versuri de Călin Vlasie; interviul cu Horia-Roman Patapievici realizat de Robert Șerban; Focus-ul dedicat lui Ion Bogdan Lefter (care cuprinde un dialog al lui Ovidiu Pecican cu scriitorul omagiat, o pagină literară de Ion Bogdan Lefter, cu titlul Din nou pe strada Alexandrina și o apreciere critică de Virgil Mihaiu); poemul Cântec de înviere de Ioan Pintea; cronici literare de Victor Cubleșan, Ion Pop, Viorel Mureșan și Gheorghe Glodeanu; la rubrica Fragmente esențiale, Susan Sontag, Despre femei (în traducerea lui Vasi Ciubotariu); la rubrica Radiografii, Laura Poantă, Pictura și bolile; la rubrica Creuzet, Hanna Bota, O carte a Clujului meu; la rubrica Fire filozofice, Vlad Moldovan, care scrie despre o carte a lui Matt Ridley; interviul Gabrielei Lungu cu Paolo Bosisio; în fine, Radu Toderici, Adrian Țion și Alexandru Jurcan prezintă Festivalul TIFF 2023. Steaua clujeană, o revistă de citit. (Cronicar)