Cunoscută mai ales pentru lucrarea sa The Name of War: King Philip’s War and the Origins of American Identity (1998), autoarea americană Jill Lepore a lansat, în 2018, o monumentală lucrare dedicată istoriei Statelor Unite ale Americii, a cărei traducere în limba română a fost publicată recent, la Editura Trei. Profesor de istorie americană la Harvard University încă din 2003, contribuțiile sale au fost traduse în mai multe limbi, fiind apreciate deopotrivă de comunitatea istoricilor, dar și de publicul larg, interesat în istoria SUA.
Date fiind lucrările și contribuțiile dedicate istoriei SUA deja existente, cercetările și implicit noile lucrări se află în fața unui drum mai mult sau mai puțin bătătorit; de-a lungul ultimelor decenii, numeroase contribuții ale unor autori de anvergură – cu precădere americani, au acoperit in extenso temele majore ale istoriei SUA. Între acestea, cele mai multe au fost dedicate însă unei anumite perioade istorice (de la perioada precolonială și colonială, la crearea națiunii, anii războiului civil, ascensiunea la rangul de putere mondială și mai apoi de superputere, provocările Războiului Rece, evoluțiile specifice de după Războiul Rece), și mai puțin întregii istorii a SUA; din această categorie, sunt de evocat, între altele, lucrările lui Paul Johnson (A History of the American People), Charles Goodrich (A History of the United States of America), Eric Foner (The Story of American Freedom), Philip Jenkins (A History of the United States) și Howard Zinn (A People’s History of the United States), pentru a numi doar câteva din cele mai recente.
În noianul de lucrări dedicate istoriei SUA, cartea elaborată de Jill Lepore se distinge, dincolo de masivitatea sa, printr-o abordare proaspătă, erudită și totodată accesibilă, care vizează evoluția societății americane, având ca punct de pornire cele trei idei evocate de unul din cei mai influenți dintre părinții fondatori ai Statelor Unite, Thomas Jefferson, anume egalitatea politică, drepturile naturale și suveranitatea poporului, incluse, de altfel, în preambulul Declarației de Independență a SUA. De altfel, titlul lucrării în sine este inspirat tocmai din textul amintit, făcând referire la „aceste adevăruri“ (these truths), din sintagma We hold these truths to be self-evident[…]. Volumul are structura unei lucrări științifice (ce cuprinde patru secțiuni sugestiv intitulate Conceptul, Poporul, Statul, Mecanismul), fiind rodul unei solide documentări, fie și numai dacă avem în vedere faptul că aparatul critic al lucrării este unul riguros și se întinde de-a lungul a aproape 200 de pagini.
În lucrarea sa, Lepore le oferă cititorilor o călătorie în trecutul istoric al SUA, începând cu fundamentele și conceptele experimentului american. Autoarea înțelege să schițeze mai întâi background-ul viitoarelor evoluții, așa că relatează istoria Americii menționând inclusiv momentul 1492 și călătoria lui Columb. În paginile lucrării sunt abordate întemeierea primelor colonii americane, edificarea și expansiunea națiunii, izbucnirea și desfășurarea Războiului Civil, semnificația deznodământului și implicațiile acestuia, ascensiunea SUA ca putere mondială, poziționarea lor în sistemul postbelic, confruntarea cu comunismul, lupta împotriva discriminării rasiale și pentru drepturile individuale. Însăși autoarea admite că lucrarea sa își propune să fie un fel de manual de educație civică de modă veche, despre guvernare și despre drepturile și responsabilitățile cetățeanului. De altfel, dată fiind cantitatea enormă de evenimente, date și evoluții, de-a lungul câtorva secole de istorie, lucrarea se concentrează mai mult pe originile și scopurile instituțiilor democratice, fiind în esență, o lucrare de istorie politică; cercetarea acordă o mult mai mică atenție istoriei militare și diplomatice a SUA (dimensiuni prezente, de altfel, în paginile atâtor lucrări, fie ele americane sau nu), referirile din această sferă fiind mai degrabă infime sau tangențiale, doar în contextul în care evoluții majore externe s-au repercutat asupra celor interne. Cu alte cuvinte, cei care ar putea fi interesați de capitole sau secțiuni dedicate, bunăoară, abordărilor specifice ale politicii externe americane, ar putea fi dezamăgiți. Pe de altă parte însă, în paginile sale sunt incluse secțiuni despre statul de drept, construcție și guvernare democratică, drepturi și libertăți, istoria dreptului și nu numai.
În economia lucrării, o secțiune importantă este dedicată Războiului Civil din Statele Unite, în primul rând din rațiuni care țin de semnificația acestuia în istoria americană și mai ales de evoluțiile declanșate de deznodământul acestuia. În descrierea războiului, referirile la dimensiunea militară propriu-zisă a conflictului sunt mai degrabă absente, locul acestora fiind luat de o abordare axată pe amploarea traumei naționale și destinul victimelor, al căror sânge vârsat a botezat „cea de-a doua naștere a libertății în America“. Războiul căpătase un caracter sacru după ce Abraham Lincoln declarase, într-o Proclamație Preliminară de Emancipare, din 2 septembrie 1862, că avea să elibereze toți sclavii din toate statele Confederației în o sută de zile, adică până la începutul anului 1863, momentul fiind apreciat de mulți ca fiind la fel de important ca și Constituția. Cursul evenimentelor avea să dovedească însă că drumul până la adoptarea celui de al Treisprezecelea Amendament, care interzicea efectiv sclavia în SUA, a fost unul deopotrivă sinuos și îndelungat (adoptat în ziua de 31 ianuarie 1865, dar ratificat abia la sfârșitul aceluiași an). Este adevărat însă că drumul către egalitatea politică avea să fie și mai anevoios; în Sudul SUA, aceasta fusese menținută cu forța armelor, iar odată ce trupele federale s-au retras, acei redeemers sudiști preluau treptat controlul puterii în statele din Sud, punând astfel capăt epocii dreptului de vot pentru bărbații de culoare, în vreme ce Ku Klux Klan-ul a terorizat constant zonele rurale, ucigând, de-a lungul perioadei 1882-1930, peste 3000 de persoane de culoare.
Autoarea nu omite alte momente infame ale istoriei SUA, referindu-se, amplu, la suferințele pricinuite cetățenilor americani de origine japoneză în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, după atacul japonez asupra bazelor militare americane de la Pearl Harbour (deși ar fi de menționat că, încă din 1934, Departamentul de Stat îl informase pe președintele Franklin D. Roosevelt că exista posibilitatea ca americanii de origine japoneză să comită acte de sabotaj). În februarie 1942, același Roosevelt semna Ordinul executiv 9066, oferind implicit pârghiile necesare Departamentului de Război al SUA prin care mai târziu, zeci de mii de persoane au primit mai întâi interdicții de a ieși din case, pentru ca mai apoi să primească ordine de relocare și internare în lagăre. În acest sens, este sugestiv de menționat că potrivit datelor existente, în jur de 112 000 de japonezi, din care 79000 aveau și cetățenie americană, au fost alungați din casele lor, din considerente de securitate, fiind ulterior internați în diferite lagăre din Arizona, California, Oregon și Washington. Fotografiile făcute de Dorothea Lange, care imortalizau relocarea forțată a japonezilor americani în diferite lagăre de pe cuprinsul SUA, solicitate de Autoritatea pentru Relocare pe Perioada Războiului în scopul documentării, au fost închise în arhive decenii la rând și ascunse publicului, tocmai pentru că imaginile surprinse reprezentau o palmă pentru democrația americană.
Totodată, o secțiune importantă din volum se referă la conturarea și evoluția isteriei McCarthism-ului în societatea americană de după cel de-Al Doilea Război Mondial, începând cu ascensiunea lui McCarthy, fundamentele teoriei sale conspiraționiste și răspândirea teoriei sale în rândul unor segmente semnificative de populație, într-o asemenea măsură încât însuși strategul doctrinei containment-ului, George Kennan, care sesizase vulnerabilitatea societății americane în fața viziunii lui McCarthy, deplângea faptul că sistemul politic american și opinia publică puteau fi într-atât de ușor dezorientate.
Sinuozitățile de pe scena politică americană sunt surprinse cu acuratețe, ca și mecanismele și resorturile care au influențat unele din evoluțiile politice la vârf, începând cu primii ani de după cea de-a doua conflagrație, până la ascensiunea la Casa Albă a lui Donald Trump.