Manifestările culturale care stau sub această tutelă atât de generoasă – „Capitala Culturală a Europei 2023“ – au început în 17 februarie și au continuat în 18 și 19 februarie la Timișoara. În decursul acestui an, vor fi mai multe luni cu numeroase evenimente culturale extraordinare în acest oraș. Mai jos, un survol al generosului grupaj de evenimente de la debutul Capitalei Culturale.
Grand Opening al programului „Timișoara – Capitala Culturală a Europei“ a însemnat, statistic, conform numerelor avansate de publicațiile locale și centrale, sosirea la Timișoara – pentru data de 17 februarie mai ales, dar și pentru următoarele două zile – a numeroși oaspeți din peste 40 de țări. Detaliat: peste 200 de jurnaliști din țară și din întreaga Europă; nu mai puțin de 40 de ambasadori, precum și peste 100 de membri ai corpului diplomatic din țări UE și non-UE, 5 miniștri ai Culturii, 24 de parlamentari, 9 europarlamentari. Mai ales, desigur: zeci de mii de oameni pe străzi, la concerte, expoziții, dezbateri. A fost prezent, la Gala de deschidere, premierul actual al României, nu însă – inexplicabil și foarte deranjant pentru numeroși timișoreni – și președintele țării, Klaus Iohannis, cel care, cu ani în urmă era primarul precedentului oraș care a fost desemnat, ca și Timișoara, Capitala Culturală a Europei (Sibiu, în 2007). Paleta evenimentelor culturale derulate în primele trei zile oficiale de „Timișoara – Capitala Culturală a Europei“ a fost, cu adevărat, impresionantă, într-o simfonie evidentă cu sloganul sub care au loc aceste evenimente: „Luminează orașul prin tine“. Reamintim, cu mai bine de un secol în urmă, mai precis în 1884, Timișoara devenea primul oraș cu iluminat public stradal din Europa.
La Timișoara, Cultura e Capitală!
Unul dintre evenimentele de vârf ale zilelor de deschidere de la „Timișoara – Capitala Culturală a Europei“ l-a reprezentat prezența extraordinară la Timișoara a unuia dintre cei mai cunoscuți și mai influenți filosofi ai Europei de astăzi – Peter Sloterdijk. Venirea la Timișoara a cunoscutului filosof a avut loc, anume, în interiorul generoasei agende de proiecte culturale care sunt girate și organizate de Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) – toate acestea, grupate sub, sloganul cel mai puternic referitor la Timișoara Culturală a acestui an, „La UVT, Cultura e Capitală“. Peter Sloterdijk a stat la Timișoara mai multe zile, prilej cu care a susținut – în ordinea în care s-au derulat toate acestea – o conferință extraordinară, un amplu dialog cu Andrei Ujică; filosoful german a fost, de asemenea, protagonistul unui moment festiv, de rang academic, tot la UVT. În cadrul conferinței sale, Peter Sloterdijk a vorbit – inclusiv în dialog, în ultima parte a momentului derulat în 18 februarie – despre provocările actuale ale Europei; discursul său – la care România literară va reveni într-un număr viitor – s-a intitulat „Câteva gânduri despre Europa de astăzi“; mai precis, publicul care a umplut până la refuz Aula Magna a prestigioasei instituții de învățământ din Banat a fost martorul unui consistent, nu de puține ori provocator excurs în istoria de profunzime a conceptului de „Europa“, precum și la o prezentare, vie și neobișnuită a câtorva dintre marile „noduri“ actuale ale condiției europene. „Europa este încă o haină prea mare pentru majoritatea dintre noi“, a spus Sloterdijk și a argumentat, deopotrivă, în favoarea lucidității și a solidarității sub stindard european.
În curând:
exclusivitate Peter Sloterdijk
pentru România literară
În timpul șederii sale timișorene, prin mijlocirea generoasă a Universtății de Vest și a domnului Andrei Ujică, Peter Sloterdijk a acordat un amplu interviu – în exclusivitate – pentru România literară; dialogul va putea fi citit în curând în paginile publicației noastre. Tot un dialog – un splendid dialog – au avut Peter Sloterdijk și Andrei Ujică în 19 februarie, în aceeași Aula Magna de la UVT. Tema acestui dialog, mai puțin obișnuit ca formulare pentru afișele de acum: „Despre vechile suferinți ale luminii la coborârea în întuneric și noile ei mari înfăptuiri în băile cu săruri de argint“. Dialogul celor doi a avut ca punct de plecare capitolul care dă titlul întrunirii din ultima carte a lui Peter Sloterdijk Wer noch kein Grau gedacht hat. Eine Farbenlehre (Cine n-a gândit încă griul. O teorie a culorilor) și a problematizat condiția inițială a fotografiei, odată cu apariția acesteia și a filmului în sec. al XIX-lea și a haloului lor de semnificații „dintre alb și negru“. Andrei Ujică și Peter Sloterdijk au, de altfel, o lungă conversație (care va da, foarte probabil, nu peste multă vreme și o carte) despre „filmul filosofiei și filosofia filmului“. Dialogul de la UVT, din 19 februarie, e cea mai recentă secvență a întâlnirilor tematice publice ale celor doi; precedente dialoguri similare au avut loc la New York, Berlin, Strasbourg, Rotterdam, Locarno, Milano. Al treilea eveniment major la care a fost prezent Peter Sloterdijk, în februarie, la Timișoara a fost ocazionat de acordarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum al Universității de Vest din Timișoara. „Venirea filosofului Peter Sloterdijk la UVT, prolific scriitor și profesor la Universitatea din Karlsruhe, oraș înfrățit cu Timișoara, contribuie semnificativ la calitatea programului TM2023 și răspunde multor așteptări din partea segmentului avizat al publicului timișorean. De astăzi, comunitatea noastră universitară cuprinde și unul dintre cei mai reputați filosofi ai momentului, titlul de Doctor Honoris Causa, pe care UVT l-a acordat filosofului german, reprezentând o recunoaștere a contribuției intelectuale pe care acesta o aduce dezbaterii critice din Europa de astăzi, cu impact în toate țările europene, inclusiv în mediile universitare românești“, a menționat rectorul UVT, Marilen-Gabriel Pirtea, în legătură cu acest eveniment.
A fost odată Europa Centrală
256 de romane scrise în 14 limbi de 197 de autori din Europa Centrală, analizate de o echipă care numără peste 70 de membri – iată, sec, bilanţul Dicţionarului romanului central-european din secolul XX (recent apărut la Editura Polirom, în coordonarea Adrianei Babeți), un dicționar tematic al cărui profil a fost vizitat și discutat amical în cadrul unui alt moment important al zilelor de deschidere pentru Timișoara – Capitala Culturală a Europei, la Librăria „Două Bufnițe“; această secvență a fost organizată, de asemenea, de Universitatea de Vest din Timișoara . Tema întâlnirii – savuroasă, inclusiv pentru că participanții au (re)întâlnit câteva dintre deliciile bucătăriei bănățene (cu adevărat: interculturale!) a fost aceasta: de ce Dicționarul romanului central-european din secolul XX, un produs intelectual unic, a apărut la Timișoara? Au argumentat, solidar, scriitori, critici literari și traducători români, polonezi, germani, maghiari, cehi, sârbi, slovaci; între cei prezenți: Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, Vasile Popovici, Grațiela Benga, Kazimierz Jurczak, Ildikó Gábos-Foarță, Oana Fotache, Radu Pavel Gheo, Péter Demény. „Romanele selectate sunt reprezentative întâi de toate pentru parcursul romanului central-european din secolul XX, pe care l-am considerat în ansamblul său, în unitatea sa specifică, dar și în marea sa diversitate. Fără a uita vreo clipă că însuși acest tip de chestionare legată de «reprezentativitate» repune în discuție mult dezbătuta (după 1990) problemă a canonului/canoanelor literare naționale. Și a canonului în general. (…) În același timp, problema pe care am semnalat-o generează implicit o alta, și anume cea a raportului dintre istoriile literaturilor naționale și un proiect extins (cum e Dicționarul nostru), care dorește să ofere o perspectivă integratoare asupra literaturii din zonă“, spune Adriana Babeți în strălucitul său studiu introductiv (practic, o jumătate dintr-o carte mai mult decât necesară care își așteaptă definitivarea și publicarea) în care lămurește arhitectura specială a acestei cărți și a poveștii de generoasă solidaritate culturală în fond care a animat acest neobișnuit proiect cultural. Un proiect care, à propos, în cel mai direct stil central-european, contestă și confirmă deopotrivă ceea ce Czesław Miłosz indica drept marcă tare a identității de tip central-european: „ceea ce ne aseamănă pe noi, cei din Europa Centrală, este neputința de a duce până la capăt proiectele“. Confirmă: pentru că acest Dicționar este o propunere deschisă, o carte care invită la dialog. Contestă, mai ales, afirmația lui Czesław Miłosz pe care Adriana Babeți și-a luat-o ca motto pentru introducerea sa la carte: întrucât același Dicționar (în care, à propos, în cuvintele coordonatoarei: „nu găsim în acest Dicționar un top 40 al celor mai bune romane românești, ci o propunere de racord tematic“) apare, după mai bine de două decenii de eforturi intelectuale conjugate, și reprezintă deja în spațiul public un reper major de discuție. Încă un detaliu: în ziua de deschidere a Capitalei Culturale Europene, în cadrul unei ceremonii publice de la Centrul Cultural Francez din Timișoara, Adriana Babeți a primit din partea ambasadoarei Franței în România, doamna Laurence Auer, titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor; alți doi timișoreni au primit medalii similare: Sorina Jecza și Ovidiu Șandor.
Super-Brauner
În Grand Opening pentru „Timișoara – Capitala Culturală a Europei“, unul dintre punctele de mare atracție a fost vernisajul expoziției lui Victor Brauner intitulată Victor Brauner: invenții și magii. Evenimentul a avut loc la Muzeul Național de Artă Timișoara – acolo unde expoziția va și sta, de altfel, până în data de 28 mai – și a fost co-organizat împreună cu Centre Pompidou, Fundația Art Encounters, Institutul Francez din România. Expoziția de la Timișoara este, simultan, cea mai importantă și cuprinzătoare expoziție din Europa de Est, dedicată artistului de origine română Victor Brauner și prima retrospectivă în țara de origine a artistului. „Victor Brauner (1903–1966) s-a născut la Piatra Neamț și s-a afirmat, în anii 1920, ca figură emblematică a avangardei bucureștene. În 1933, Brauner se alătură mișcării suprarealiste inițiate de André Breton, iar în 1938 se mută definitiv la Paris. Tot atunci, artistul pierde accidental un ochi și, pentru că se pictase cu mai mulți ani în urmă într-un autoportret cu ochi enucleat, devine „pictorul vizionar“ al mișcării suprarealiste, capabil de premoniții. Expoziția retrospectivă își propune să funcționeze ca un omagiu adus acestei figuri centrale, extrem de relevante pentru suprarealismul internațional. Aducerea lui Brauner în ţara sa de origine constituie o ocazie unică pentru vizitatori de a descoperi aceste „premoniții“ pentru prima dată – ne semnalează responsabilii români ai acestui mare eveniment cultural – găzduit în aceste luni de Timișoara. Sunt, conform relatărilor doamnei Camille Morando – director de documentare la Centrul Pompidou şi profesor la École du Louvre, curatoare a expoziției, peste 100 de tablouri, desene, sculpturi, ilustrații și documente care acoperă întreaga activitate artistică a lui Brauner; expoziția include și un împrumut excepțional de peste 50 de lucrări de la Centrul Pompidou. În pagina 24, a numărului de față al revistei noastre, puteți citi o amplă și documentată cronică a acestei prestigioase expoziții, semnată de Cătălin Davidescu. Per total, în acest an de evenimente de la „Timișoara – Capitala Culturală a Europei“, artele vizuale vor avea o reprezentare impresionantă – și ca număr de evenimente, și ca paletă tematică, și în privința numelor de prestigiu care vor ilustra un spectacol estetic de calibru.
Tramvaiul lui Perjovschi
„Este o expoziţie pe roţi care nu mai aşteaptă ca lumea să vină să intre în muzeu, ci iese el la oameni. Eu fac parte dintr-o mare expoziţie care se cheamă Sete cronică şi care are câteva extensii în spaţiul public, asta însemnând lucrări pentru care nu trebuie să plăteşti bilet ca să intri să le vezi. Una dintre aceste extensii este un tramvai pe care l-am desenat şi care va rămâne, sperăm, tot anul în Timişoara, pe toată perioada Capitalei Culturale. Acesta va fi un tramvai normal în oraşul Timişoara“, a mărturisit Dan Perjovschi, cu ocazia instalării în Piața Libertății din Timișoara a celui mai neobișnuit tramvai care există la ora actuală în orașul de pe Bega. Tramvaiul lui Perjovschi este încărcat estetic și istoric marchează (prin aluzie), în stilul inconfundabil al marelui artist, câteva dintre reperele și temele majore ale ultimelor decenii din spațiul public românesc și, în mod aparte, timișorean: ceea ce este aspirațional (Un tramvai numit dorință – nu-i așa?) și ceea ce a fost în realitate; ceea ce este, în sensul democrației, fondator & refondator și, pe de altă parte, pentru ceea ce e derutant și deraia(n)t; Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, buna memorie; minți deschise, ludice, dar și atenționări despre pericolele „încremenirii în proiect“ și ale conspirativitelor recente; cultură și ură (și discursul urii); omul decent și omul recent; solidaritate, omenie; libertatea și umorul. „Tramvaiul acesta este un tablou din muzeu și acum umblă haihui prin oraș; orașul dumneavoastră“, a scris Dan Perjovschi în partea din față a uneia dintre „piesele“-vedetă ale Timișoarei – Capitala Culturală a Europei.
Ce va fi
În acest an în care Timișoara este Capitala Culturală a Europei, în oraș vor fi în jur de 1.000 de evenimente cu profil (și profit!) cutural. În toamnă – începând cu 30 septembrie până în 24 ianuarie 2024 – va fi o uriașă expoziție Constantin Brâncuși. Evenimentul va reuni pentru prima dată după 50 de ani în România sculpturi emblematice din perioada de maturitate a artistului, de la mari muzee ale lumii. De asemenea, va fi expusă și o selecție inedită de fotografii și fragmente filmate de artist. Cu totul: peste 100 de piese urmează să fie aduse la Timișoara, 25 dintre acestea vor fi sculpturi, printre cele mai cunoscute din lume – de la Tate Gallery și Muzeul Pompidou, dar și din colecții private. Tot în toamnă, va fi montată o operă la Timișoara, cu peste 400 de muzicieni pe scenă; de asemenea, la Timișoara va veni Orchestra Națională a Franței, cu Cristian Măcelaru, timișorean de origine, la pupitrul dirijoral. Isabella Rossellini și John Malkovich vor juca în piese de la Teatrul Național din Timișoara. La Universitatea de Vest vor veni, pentru a conferenția și pentru a li se acorda titlul de Doctor Honoris Causa, trei laureați recenți ai Premiului Nobel: în aprilie, Orhan Pamuk (Nobelul pentru Literatură, 2006) și Jean-Marie Lehn (Nobel pentru Chimie, 1987); în luna mai, Jean-Pierre Sauvage (Nobel pentru Chimie, 2016). Sunt, informații deocamdată neconfirmate oficial, probabile și ale veniri de top la Timișoara, sub tutela UVT – Olga Tokarczuk (Nobel pentru Literatură 2018) sau Pascal Bruckner. Primăria Timișoarei susține cu o sumă totală de aproximativ 20 de milioane de euro evenimentele derulate sub genericul „Timișoara – Capitala Culturală a Europei“. Efesina și Veszpren sunt celelalte două orașe europene care împart cu orașul de pe Bega în 2023 titlul de „Capitală Culturală a Europei“. Anul acesta sunt așteptați să sosească în Timișoara peste 1 milion de turiști.