Anul aniversării unui secol de la nașterea lui Marin Preda (trăind cu opt ani mai mult decât un semicentenar) se sfârșește fără importante contribuții în re-interpretarea operei prediste din unghiuri originale. S-au publicat câteva studii, dar cu ecouri anemice în planul receptării critice. Probabil din cauza tirajelor confidențiale și a editurilor modeste care n-au susținut difuzarea cărților. Importantă rămâne tot o contribuție de istorie literară cu suport bio-bibliografic. După Marin Preda. Anii formării intelectuale (1929-1948), într-o nouă ediție apărută în 2019, neobositul cercetător Stan V. Cristea revine la proiectul de amploare, publicând două volume compacte sub titlul Marin Preda / Biobibliografie (Editura Aius, Craiova, 2022). După mai multe cărți masive privitoare la cultura zonei natale (Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni, Eminescu și Teleormanul. Un caz pentru istoria literară ș.a.), Stan V. Cristea își focalizează pasiunea istorico-literară spre viața și opera unui conjudețean ilustru. Începând cu volumul Marin Preda. Repere biobibliografice din 2012, continuând cu Marin Preda. Portret între oglinzi și Marin Preda. Anii formării intelectuale (1929-1948) în mai multe ediții, completate periodic. Toate aceste comentarii și investigații sunt sintetizate în volumul cu destinație aniversară Marin Preda. Biobibliografie.
Poate să pară surprinzător faptul că un absolvent al Facultății de Istorie-Filozofie și-a consolidat, în timp, condiția de istoric literar. Nu trebuie uitat, însă, că Stan V. Cristea a debutat cu poezii (Vârsta mă arde) în 1987, afirmându-se ulterior și prin comentarii critice curente. Încât i-a fost ușor să treacă, în explorarea bio-bibliografică, de la filosoful Noica, născut în Vitănești, județul Teleorman (Constantin Noica. Repere biobibliografice) la prozatorul Preda, născut în Siliștea-Gumești, nu departe de Roșiorii de Vede, unde s-a născut și trăiește istoricul literar, dublat de criticul cu simț estetic. În sinteza recentă, autorul specializat în domeniu integrează rezultatele cercetării sale din celelalte cărți consacrate scriitorului admirat și aduce informația bibliografică până în prezent (cu limita în 2021). Meticulos, cum se arată, procedează sistematic, distribuind materia celor 930 de pagini, acoperind două volume, în patru mari capitole: Reperele Biografiei, Reperele Operei, Reperele Receptării (cu majuscule pe pagina de titlu) și Indici. Remarcabil și inovator prin amploare este capitolul Indici, adăugând la clasificarea convențională des uzitată (de titluri sau nume ale comentatorilor) o serie de noi indici referitoare la: fragmente de roman din antologii, articole și eseuri traduse, pagini de jurnal, corespondența, prefețe sau cugetări din diverse volume, autorii comentați de prozator ori editorii săi etc. În același spirit metodic, intens preocupat de cronologia exactă a operei prediste, autorul volumului distinge în textul introductiv Marin Preda. Portret între oglinzi cinci etape în creația prozatorului: 1942-1948 – între debutul absolut și cel editorial; 1949-1054 – ilustrativă prin „două nuvele proletcultiste“ și o excepție, O adunare liniștită; 1955-1967 – marcată prin apariția celor două volume din Moromeții; 1968-1974 – publicarea romanelor Intrusul și Marele singuratic, plus eseurile din Imposibila întoarcere; 1975-1980 – etapa de vârf a creației, atinsă prin publicarea romanelor Delirul, Cel mai iubit dintre pământeni și Viața ca o pradă, considerat roman autobiografic. Iar schema receptării critice antume cuprinde din aceeași perspectivă: etapa afirmării (1948-’55), etapa consacrării (1955-’75) și etapa decisivă (1975-’80).
Temeinic elaborată, Marin Preda. Biobibliografie constituie o bază sigură și amplă de date despre viața și opera „scriitorului canonic“, încadrat în epoca și climatul spiritual în care s-a afirmat. Criticii și istoricii literari beneficiază de-acum de un corpus documentar actualizat pentru a-și elabora fără poticneli informative eventualele studii, îndeplinind dezideratul indicat de Nicolae Manolescu, de „reevaluare estetică a operei lui Marin Preda. A fost netăgăduit un prozator excepțional. E firesc să-i reanalizăm cu luciditate cărțile.“ Nu întâmplător autorul Biobibliografiei reproduce opinia într-un citat mai larg la sfârșitul primului capitol. Doream să închei comentariul de față cu aprecierea unicității acestei investigații bio-bibliografice, dar autorul mi-a luat-o înainte. Cu orgoliul faptului împlinit, în urma cercetării aproape exhaustive, Stan V. Cristea menționează în Notă asupra edi ției: „Volumul Marin Preda. Bio bibliografie reprezintă singura lucrare realizată în tr-o astfel de manieră și la astfel de di mensiuni care i se dedică unui scriitor român din perioada postbelică. Rea lizarea ei a ne cesitat o documentare laborioasă și amănunțită, pe parcursul multor ani…“. Devo ta mentul istoricului literar față de scriito rul-temă este de monstrată și prin volu mul colectiv îngrijit de el Marin Preda. Omul și ope ra la centenar, publi cat simultan cu sinteza bio-bi bliografică.