S-a născut în localitatea Żytomierz din Ucraina. A absolvit Facultatea de Filologie polonă a Universităţii din Varşovia. În anii 1943 – 1945 a fost închis în diferite lagăre de concentrare, printre care şi la Auschwitz. După eliberare lucrează ca redactor la revista „Nurt“ şi la Biroul de Informaţii al Poloniei din Berlin (1949 – 1950). Din 1950 este membru al colectivului de redacţie al publicaţiei „Nowa Kultura“. Atunci i s-a decernat și Premiul de stat pentru volumul: Povestiri din cărţi şi ziare.
Din opera sa amintim volumele: Numele vârtejului (1945), Versuri (1954), Poezii alese (1971), Poezii (1972).
A decedat la 3 iulie 1951.
CU A MORȚII COASĂ LA GÂT…
…printe cuvintele de mult zise,
pe-o potecă defrişată răspândite,
să dau am vrut
de poezia adevărată.
Și s-o găsesc dorit-am.
Totul a fost ca o boală nelecuită,
Încât a trebuit
Totul să iau de la început.
Fiecare formă s-o învăţ
Și toate slovele să mi le însușesc.
Mai are cineva azi curaj
– după groaznicul război,
să mai facă prin piețe tărăboi?
În viitor n-am decât
să vorbesc
cât se poate de liniştit.
Sunt cel care a trăit.
Morţii au rămas cu toții
la locurile lor
Amuțiți.
Așadar,
ochii spre oameni mi-i îndrept,
şi trag aer adânc în piept,
ca un om care a trăit
atât cât a trăit
cu a morții coasă la gât.
– 1945 –
SE-NTORC SOLDAŢII
Se-ntorc soldaţii de pe câmpul de luptă,
se-ntorc deţinuţii din lagăre;
mă-ntorc şi eu să vă povestesc
Despre moartea a milioane de oameni,
neîmpărtăşiţi, nespovediţi, fără de lumânare,
despre crime, despre decepţie,
despre defăimare,
despre pâinea între noi drămuită.
Despre speranţa deşartă, despre voinţă,
despre credinţa într-o lume mai umană,
numai aşa îmi vei înţelge amărciunea,
şi-atunci n-ai să te miri,
Mamă.
DESPRE POEZIE ŞI POEŢI
(fragment)
1
Când poetul spune lumii „da“, atunci
cineva-i vinovat
poetul sau lumea,
Căci asta-i poezia: dacă-i zbor – contra
vântului,
dacă-i plutire – împotriva şuvoiului,
dacă-i marş
– atunci înapoi.
Când poetul spune lumii „DA” e vinovat.
A fi poet – înseamnă a spune lumii: „NU”.
Căci numai asta e poezia:
o căutare necontenită.
Căutând – fugi de ceea ce s-a găsit.
Ceea ce se ştie
nu-i niciodată poezie.
E doar vorbărie.
Feriți-vă de poetul care spune lumii „DA”
Feriți lumea de poetul acesta.
2
Nu lipsește poezia socială şi de bâlci,
poezia scrisă la comandă,
poezia-reportaj, poezia-viaţă:
„Cunoscut că ceea ce-a fost o aripă
în istorie fulg de prepeliță înseamnă“.
Toate acestea le spunea Norwid.
ÎNSEMNĂRI
…lasă-ţi soarta viitoare
ca o stâncă din munţi să se prăvălească
şi lumea s-o vezi așa cum o vede statuia
cu ochii ei morţi, de piatră.
Prezentare și traducere din polonă de Nicolae Mareș