Doi dintre cei mai mari scriitori ai lumii în viață, Svetlana Alexievici şi Vargas Llosa, avertizează de la Berlin asupra unui nou fascism rus. Llosa a luat Premiul Nobel pentru literatură în 2010, iar Alexievici în 2015.
„Asistăm la naşterea unui nou fascism“, a anuțat Svetlana Alexievici, într-o intervenţie online cu prilejul unei manifestaţii convocate duminică, 6 martie, la Berlin, care a concentrat sute de persoane pentru susţinerea Ucrainei. La rândul său, Mario Vargas Llosa s-a adresat participanţilor printr-un mesaj înregistrat, în care a felicitat „rezistenţa ucraineană“ şi a făcut apel la mobilizare împotriva invaziei ruse în această ţară.
Adunarea de solidaritate în favoarea Ucrainei a avut loc în piaţa centrală Bebelplatz din Berlin, aproape de Staatsoper Unter den Linden – Opera naţională – şi la câţiva paşi distanţă de Ambasada Rusiei, un loc în care sunt organizate aproape zilnic manifestaţii împotriva invaziei ruse, notează agențiile de presă. (Cronicar)
Mihail Șișkin despre război și Putin
Șișkin este unul dintre cei mai faimoși scriitori ruși în viață. El e singurul scriitor rus care a obținut toate cele trei premii majore ale literaturii ruse – Premiul Booker (2000), Bestsellerul Național (2005) și Marele Premiu al Cărții (2010). Într-un sfâșietor mesaj recent, marele scriitor rus declară despre actualul război ruso-ucrainean: „Războiul nu a început acum, ci în 2014. Vestul pur și simplu nu a vrut să înțeleagă asta și s-a prefăcut că nimic groaznic nu se întâmplă. În anii care au urmat, am încercat să explic oamenilor personajul Putin prin discursurile și scrierile mele. Nu am reușit. Acum Putin însuși s-a arătat lumii. Eu sunt rus. Putin comite crime atroce în numele poporului meu și al meu. Putin nu este Rusia. Rusia este îndurerată și rușinată. În numele Rusiei, îmi cer iertare în fața ucrainenilor. Și înțeleg, totodată, că tot ce se face acolo nu poate fi iertat.“
Mihail Șișkin adaugă în mesajul său care a făcut înconjurul lumii culturale europene: „Ce poate să facă un scriitor? Tot ce poate să facă e să vorbească deschis. Să tacă, ar însemna să-l susțină pe agresor. În secolul al XIX-lea, cadeții polonezi s-au ridicat împotriva țarismului rus «pentru libertatea voastră și a noastră». Acum ucrainenii se luptă cu armata lui Putin pentru libertatea voastră și a noastră. Ei nu-și apără doar demnitatea lor, ci demnitatea întregii omeniri. Ucraina apără astăzi libertatea și demnitatea noastră. Trebuie s-o ajutăm cu absolut tot ce putem. Crima acestui regim constă și în aceea că rușinea pătează întreaga țară. Rusia este acum asociată nu cu literatura și muzica rusă, ci cu copiii căzuți sub bombe. Crima lui Putin constă în aceea că i-a otrăvit pe oameni cu ură. Putin o să dispară, dar suferința și ura s-ar putea să mai dăinuie multă vreme în sufletele noastre. Și numai arta, literatura, cultura vor putea ajuta la îndepărtarea acestei traume. Dictatorul își va încheia mai devreme sau mai târziu viața josnică și inutilă, dar cultura va continua – așa a fost întotdeauna, așa va fi și după Putin. Literatura nu trebuie să fie despre Putin, literatura nu trebuie să explice războiul. Războiul nu poate fi explicat: de ce niște oameni ordonă unui popor să-l ucidă pe un altul? Literatura este ceea ce se opune războiului. Adevărata literatură este întotdeauna despre nevoia omului de a iubi, nu de a urî.“ (Red.)