În articolul publicat luna trecută, m-am referit inclusiv la modificarea condițiilor de acordare a bursei de merit și la lista olimpiadelor și a concursurilor din acest an școlar. Faptele petrecute de atunci și până acum mă obligă să revin asupra acestor două situații.Remarcam data trecută buna măsură de a condiționa primirea bursei de merit de obținerea unei medii generale de minimum 9,50. De mai mulți ani sunt membru în comisia de acordare a burselor școlare. Ce m-a surprins anul acesta? Eu credeam că ridicarea mediei va genera o scădere a numărului de bursieri. Calculele mi-au demonstrat că m-am înșelat. Dacă până în acest an școlar aproximativ 20% dintre elevi obțineau burse de merit, după aplicarea noii condiții (media generală de cel puțin 9,50) aproximativ 25% dintre elevi vor obține bursă de merit. Explicația este una singură și nu are legătură, din păcate, cu dorința elevilor de a învăța mai mult, ci cu dorința unor profesori de a nu-i priva de acest sprijin bănesc pe elevii care au fost bursieri cu 8,50… și care s-au obișnuit cu acest statut. Trebuie înțeles însă, de profesori, de părinți, de elevi, că o bursă de merit, înainte de a fi un ajutor financiar, este o recunoaștere publică a efortului intelectual, a capacității intelectuale!
Referitor la lista competițiilor școlare din acest an, ea a fost completată (dar o completare nu anulează semnificațiile unei lacune). Apar acum și olimpiada de limba și literatura română, și olimpiada de istorie. Și, așa cum îmi doream – pentru că așa era firesc! – olimpiada de limba și literatura română deschide lista competițiilor școlare.
Înainte de a trece la un alt subiect, trebuie să remarc o inițiativă deosebită. Pe 11 februarie 2022, la Chișinău, ministrul Educației din România și ministrul Educației din Republica Moldova au semnat Protocolul de colaborare între Ministerul Educației din România și Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova pentru perioada 2022-2026. Printre alte prevederi importante se regăsește și aceea care presupune asigurarea cadrului pentru participarea elevilor din Republica Moldova la olimpiadele și concursurile organizate în România. Ar fi minunat ca la aceste olimpiade să participe și elevi români din Ucraina, din Serbia și din alte comunități românești din afara granițelor României.
Revin acum la cifre. De ceva timp îmi propun să fac unele calcule. Cred că a venit vremea lor.
Ca în toate domeniile, și în învățământ a apărut o nouă profesie – aceea de expert*. Ocuparea unei funcții de conducere – și nu numai – în sistemul de învățământ presupune să deții calitatea de expert în management educațional.
Dacă accesăm Registrul național al experților în management educațional (actualizat conform OMEC nr. 3677/20.03.2020; de atunci și până în prezent numărul a crescut cu câteva sute/mii), aflăm că există un număr impresionant de experți. Consemnăm situația din câteva județe: Alba – 778, București – 2163, Cluj – 852, Gorj – 886, Timiș – 878, Vrancea – 641. În toate județele erau, în 2020, 33.306 experți (numai) în management educațional. În țara noastră activează aproximativ 172.600 de profesori. Sperăm că nu toți profesorii vor deveni experți și că din nomenclatorul ocupațiilor din România nu va dispărea ocupația de profesor, așa cum au dispărut ocupații care presupuneau prelucrarea inului, a cânepii, a mătăsii și multe altele.
De multă vreme mă preocupă cum ar putea școlile din țara noastră să beneficieze de reviste de cultură și de științe.
România este împărțită administrativ în 41 de județe. Verificând listele circumscripțiilor electorale, aflăm că niciun județ nu are în Parlamentul României mai puțin de șase parlamentari. Cele 41 de județe sunt reprezentate de 330 de deputați și de 136 de senatori.
În România sunt peste 5.000 de gimnazii și licee (nu am găsit un document oficial, asumat de M.E.N., cu numărul exact al gimnaziilor și al liceelor, cu personalitate juridică). În fiecare județ sunt 10-15 școli importante (titulatură impusă de numărul de elevi și de rezultatele elevilor). Mă întreb cum ar fi ca fiecare parlamentar dintre cei 466 să plătească din salariul de peste 10.000 de lei câte patru abonamente – două abonamente la cea mai importantă revistă de literatură din țara noastră – România literară – sau la o altă valoroasă revistă de cultură (reviste care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România și/sau alte reviste) și două abonamente la cea mai importantă revistă de matematică – Gazeta matematică – sau la o altă valoroasă revistă de științe exacte. Cum ar fi? În acest fel, toate școlile importante din țara noastră ar fi abonate, de fapt, la două surse de informații veritabile, la zi. Mai mult, avem acum și o zi națională a lecturii. Nu ar trebui să avem la îndemână și îndrumări de lectură pe care cel mai bine le pot face revistele de profil?
Ce efort financiar ar însemna aceste patru abonamente pentru un parlamentar? Un abonament la revista România literară, pentru un an, costă 213 lei, iar un abonament, pentru 12 luni, la Gazeta matematică – 100 de lei. Așadar, două abonamente la România literară și două abonamente la Gazeta matematică înseamnă 626 de lei. 626 de lei dintr-un salariu de peste 10.000 de lei! Și mă mai întreb cum ar fi dacă toți deputații și senatorii din fiecare județ și-ar dona salariul pe o singură lună pentru încheierea unor astfel de abonamente?! Sau dacă și europarlamentarii ar proceda la fel?
În Gorj, de exemplu, există cinci deputați și doi senatori. Șapte parlamentari activi. Salariile acestora înseamnă, pentru o singură lună, peste 70.000 de lei. Dacă împărțim această sumă la cât ar costa un abonament la revista România literară și un abonament la Gazeta matematică (pentru un an), am ajunge la următorul rezultat: peste 200 de abonamente la revista România literară și peste 200 de abonamente la Gazeta matematică. În această situație, aproape toate școlile din județul Gorj, nu doar acelea importante sau considerate importante (până la urmă, toate școlile sunt importante!), ar fi abonate nu la două reviste de renume, ci ar fi abonate la cultură!
Să sper că, după publicarea acestui articol, 1, 2, 15 sau mai mulți parlamentari își vor dona salariile pentru abonarea școlilor la publicații prestigioase? Ar fi o dovadă de naivitate din partea mea… Firesc, deși nefiresc, este să mă aștept să fiu întrebată de ce ar trebui să facă deputații și senatorii astfel de gesturi. La această probabilă interogație, răspunsul se află în jurământul de credință față de țară și popor, rostit de fiecare deputat și de fiecare senator în plenul Camerei din care face parte. Iar dacă sintagma „propășirea spirituală” lipsește din jurământul deputaților și al senatorilor, fiind regăsită doar în jurământul președintelui țării, asta nu înseamnă că parlamentarii care și-au dăruit, care își dăruiesc sau care își vor dărui toată puterea, toată priceperea și ceva din resursele financiare pentru propășirea spirituală și materială a poporului român și-au încălcat, își încalcă sau își vor încălca jurământul depus!
_______________________________________
* Deși în Clasificarea ocupațiilor din România, actualizată recent, există doar profesia de expert învățământ, întâlnim în practică numeroase derivate: expert activitate educațională remedial; expert educație Ș.D.Ș. (Școală după Școală); expert evaluare; expert Educație Outdoor etc.