La 11 martie 2022 se împlinesc 90 de ani de la nașterea lui Iosif Naghiu, unul dintre scriitorii secolului XX cei mai devotați dramaturgiei. Iosif Naghiu s-a născut în București și a absolvit studii superioare de artă plastică. Nu și-a exercitat talentul în acest domeniu, alegînd poezia și, imediat după aceea, pentru toată viața, dramaturgia. Împrejurările au făcut să fie unul dintre cei mai năpăstuiți dramaturgi români ai perioadei comuniste. După debutul la Teatrul Nottara și încă o piesă la Teatrul Giulești (azi Odeon), piesa lui, Gluga pe ochi, în regia lui Valeriu Moisescu și în care au jucat Toma Caragiu și Virgil Ogășanu, a fost scoasă de pe afiș, în 1971, consecință a „tezelor din iulie“. E drept că piesa era o satiră ofensivă la adresa societății din epocă, în care doi hoți pot teroriza un intelectual cu complicitatea poliției, care își trage gluga pe ochi. Pasămite afară ploua și „organul“ se face și el că plouă.
Rămas fără slujbă și fără mijloace de existență, Iosif Naghiu nu a făcut niciodată pactul cu regimul, acceptînd o existență marginală. Nici după 1990, deși a avut cîteva piese reprezentate pe scenă și la televiziune, nu a avut parte de montări numeroase pentru piesele lui. S-a dedicat coordonării Asociației București a Uniunii Scriitorilor pe care a condus-o între 1994 și 2003, anul morții sale.
L-am cunoscut bine pe Iosif Naghiu, am admirat devotamentul lui pentru teatru și eleganța pe care o avea în toate împrejurările. Nu a avut o existență comodă, i-au lipsit și succesele la care talentul său dramatic i-ar fi dat dreptul. Dar s-a purtat mereu cu distincție și colegialitate, se bucura sincer de succesele confraților și contribuia la ele. Datorită lui, micul grup de dramaturgi români, vitregiți permanent de teatre, a fost solidar și a rămas astfel și după dispariția lui. Visul său a fost să existe un teatru al dramaturgilor români, dar acesta s-a împlinit mult după ce Iosif Naghiu nu a mai fost printre noi, prin strădania Luciei Verona, o prietenă a regretatului autor al Valizei cu fluturi. O sală a acestui teatru poartă azi numele lui Iosif Naghiu.
Dacă într-o altă lume există compensații pentru cele petrecute pe Pămînt, Iosif Naghiu este printre primii care ar avea dreptul să le primească și nădăjduiesc că le-a căpătat. Fie ca numele său să se păstreze în amintire, ca al unui scriitor bun și dedicat artei sale.