I. În articolul din nr. 1-2/2022 scriam despre digitalizare și despre măsurile luate pentru a fi grăbit acest proces. M-am referit sumar inclusiv la nou-înființata Direcție România educată și la grupul interministerial constituit. Ei bine, în timp ce comitetul interministerial pentru implementarea Proiectului „România Educată“ implementează, elaborează și stabilește termene, elevii de clasa a IX-a, din acest an școlar, nu învață după o programă clar definită și după manuale elaborate în conformitate cu aceasta, pentru că nu există nici o nouă programă, nici noi manuale, care să continue ceea ce ei au învățat în școala primară și în gimnaziu, în ultimii nouă ani. Pentru a ști ce conținuturi să le predea, conținuturi din care este posibil ca elevii să fie evaluați la bacalaureat, profesorii sunt obligați să se orienteze după un ghid…: „O astfel de inițiativă a avut Ministerul Educației, prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, în realizarea unor Repere metodologice în sprijinul profesorilor ce vor preda în anul școlar 2021-2022 la clasa a IX-a unei generații de elevi care au studiat după un curriculum nou începând de la clasa pregătitoare. Până să apară o NOUĂ programă școlară aferentă clasei a IX-a, în concordanță cu planurile-cadru ce vor fi stabilite, s-a considerat oportună redactarea acestor repere, în vederea armonizării documentelor curriculare.“ În același ghid citim precizarea: „Competențele generale și valorile și atitudinile formulate în Programa școlară pentru limba și literatura română, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009 vor sta la baza demersului vostru în acest an școlar.“ Aspectul cel mai important este, evident, că, din păcate, nici până acum nu există o programă pentru elevii de clasa a IX-a, dar am observat și că în realizarea diverselor documente din ultima vreme, pe lângă raportarea permanentă la tipare, modele, standarde internaționale, s-a impus și utilizarea persoanei a II-a singular. Paginile acestui ghid, precum și Memorandum-ul privind implementarea Proiectului „România Educată“ și aprobarea priorităților în reforma sistemului național de educație conțin numeroase greșeli de exprimare, de ortografie și de punctuație. Oare cum va fi când obiectivul Digitalizarea/informatizarea completă a școlilor va fi îndeplinit? Vor fi mult mai puține greșeli, fiindcă nu va mai scrie aproape nimeni aproape nimic. Vom bifa și vom încercui. Vom evolua, așa cum ne dorim.
II. Tot în ghidul amintit mai sus, citim: „Având continuitate gimnaziu – liceu, [limba și literatura română – n.m.] este disciplină de bază la examene și evaluări naționale la final de ciclu de învățământ. Este, de asemenea, valorificată și în cadrul olimpiadelor și concursurilor școlare, având un calendar competițional bogat, iar competențele de lectură sau cele lingvistice, vizate în cadrul orelor de limba și literatura română, sunt verificate în competiții specifice. Totodată, este știut faptul că unul dintre domeniile competențelor de bază evaluate în cadrul testărilor la nivel internațional PISA este citirea/lectura“. Cu toate acestea, din lista inițială (anexa 2 la OME nr. 5992/29.12.2021) a competițiilor naționale pe discipline școlare și proiecte educative, la care participă elevi români, în anul școlar 2021-2022 olimpiada de limba și literatura română și olimpiada de istorie lipsesc! E adevărat că lista se încheie cu o notă: Lista poate fi completată cu alte competiții pe discipline școlare și proiecte educative, cu avizul Ministerului Educației. Dar uimirea rămâne! Lista nu doar că trebuia să conțină aceste competiții, ea trebuia să fie deschisă de olimpiada de limba și literatura română! Încă o dovadă că robotica e mai importantă, întrucât la domeniul Tehnologii se regăseau, în 29 dec., două competiții de robotică școlară. Nu aș vrea să fiu înțeleasă greșit. Recunosc și apreciez meritele acestei discipline, iar prezența sa în calendarul competițional din anul școlar 2021-2022 mă bucură. Mă mâhnește însă să înțeleg, din atâtea fapte și acte, că limba și literatura română și-a pierdut locul.
III. În anul școlar trecut, a fost implementat (trendul mă obligă la folosirea acestui termen) Programul național pilot de tip „Școală după școală“. Profesorii au fost nevoiți să își transforme pregătirile suplimentare de la școală în ore remediale (într-un articol din aprilie 2021, publicat în România literar\ am arătat că termenul nu există nici în DOOM2, nici în DEX și că este impropriu folosit ca adjectiv în structuri de felul ore remediale, activități remediale). Suntem în decembrie 20211. Nici până acum profesorii care au desfășurat astfel de activități nu au primit banii cuveniți. Potrivit art. 7(1) din Ordinul nr. 3.300/19 februarie 2021 „Pentru acoperirea costurilor organizării şi participării elevilor la activităţile de educaţie remedială în cadrul Programului naţional pilot de tip Şcoala după şcoală, începând cu semestrul al II-lea al anului şcolar 2020-2021, se acordă unităţilor de învăţământ care organizează Programul naţional pilot de tip Şcoala după şcoală un sprijin financiar de 0,4 ISR/lună, exprimat în lei, per copil înscris în program, respectiv 200 lei/lună.“, iar potrivit art. 7(3) „[…] sprijinul financiar este considerat barem standard de cost per elev şi este destinat exclusiv acoperirii costurilor organizării şi participării copiilor la 20 de ore/elev/lună de activităţi de educaţie remedială, respectiv susţinerii financiare a salariilor cadrelor didactice care sunt implicate în activităţile cu elevii, derulate în proiect“. Cine citește (cu rapiditate) acest articol și cine l-a auzit în acea perioadă pe ministrul educației2 ar putea înțelege că un profesor, dispus/constrâns să facă aceste ore, ar primi/ar fi primit sume cel puțin acceptabile. Un calcul superficial: pentru zece ore pe lună cu o grupă de max. 12 elevi rezultă cel puțin 1200 de lei pe lună (200 x 12 = 2400 lei pentru 20 de ore; 2400 : 20 = 120 de lei/oră). Realitatea este alta. În concret și în practică, eu am predat câte 10 ore pe lună, în martie, în mai și în iunie 2021. În august 2021 am primit 571 de lei pentru cele 10 ore efectuate în martie. Cum am avut 14 elevi înscriși în acest program, matematic rezultă că am primit 4,07 lei/copil/oră! Cât am cheltuit cu toate fișele de lucru concepute, listate, xeroxate și, mai ales, cu toate tabelele și situațiile pe care am fost obligați să le realizăm pentru a dovedi efectuarea orelor nu știu exact, fiindcă nu mi-am propus să calculez, însă, cu certitudine, mult mai mult! Dar adevărata durere se află dincolo de toate aceste aspecte pecuniare. Profesorii dedicați au făcut dintotdeauna ore de pregătire suplimentară, fără să fie obligați, fără să fie amăgiți. Au procedat astfel pentru că așa au simțit că trebuie și pentru că orele din planul de învățământ ar fi fost insuficiente pentru rezultate bune (în cazul copiilor slabi), respectiv foarte bune (în cazul copiilor cu rezultate la olimpiade și la concursuri școlare). Ce a rămas după implementarea Programului naţional pilot de tip Şcoala după şcoală? O vehiculare de sume imense, tone de hârtii, n kw consumați și încă un cuvânt în noul DOOM – remedial (adj.).
IV. Remarc totuși și emiterea a două acte necesare și bine gândite – HG nr. 1094 din 6 octombrie 2021 și OMEN nr. 5870 din 22 decembrie 2021. Ambele se referă la bursele școlare. Hotărârea de Guvern aprobă cuantumul minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat, iar Ordinul aprobă criteriile generale de acordare a burselor. Întrucât bursele se asigurau și se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, Hotărârea de Guvern se impunea pentru a stabili dacă nu sume fixe pentru fiecare categorie de burse, măcar cuantumul minim. Ordinul de ministru din dec. 2021 îl înlocuiește pe acela din 2011, care a suferit în timp numeroase modificări, cea mai gravă fiind aceea din 2012, care completa condițiile acordării bursei de merit (obținerea locurilor I, II și III la etapele județene ale olimpiadelor, ale concursurilor/competițiilor școlare de nivel național) cu: obținerea unor „rezultate deosebite la învățătură: (…) media generală cel puțin 8,50 și nota 10 la purtare în anul școlar anterior (…)“, fără a impune îndeplinirea cumulativă. OMEN din 2021 detaliază situațiile în care se acordă bursele de merit și modifică media generală, de exemplu: art. 8, alin. 1, lit. a: „au obținut media generală de cel puțin 9,50 și au acumulat cel mult 10 absențe nemotivate/semestru în anul școlar anterior (…)“.
Am numit aceste situații (cu excepția ultimelor) niște efemeride, întrucât ele nu durează decât atâta timp cât este necesar să apară altele la fel de surprinzătoare. Unele trec, altele vin, efectele lor durează mai mult sau mai puțin, noi rămânem cu… surprinderea!
______________________________
1 În 31 decembrie 2021, au fost plătite și activitățile desfășurate în luna mai.
2 Pe 10 ianuarie [2021 – n.m.] ministrul anunța că orele remediale vor fi plătite cu 500 de lei pentru fiecare elev. „Ordonanța de urgență 178 are prevăzut un cuantum de 200 lei pe lună per elev, e vorba de 500 de lei pe lună. Dacă o școală are 1.000 de elevi, care sunt în situația în care au nevoie de acțiune remediale, și este un exemplu deloc departe de realitate, vor fi 500.000 de lei, deci 100 de euro, practic, ori 1.000 de elevi, 100.000 de euro pe care ordonanța spune că îi poți duce către plata utilităților și către plata salariilor pentru acțiuni remediale”, a spus ministrul. (https://www.edupedu.ro/suma-de-100-de-lei-pentru-fiecare-ora-remediala-va-fi-impozitata-anunta-ministrul-educatiei-un-profesor-ar-primi-8-000-de-lei-brut-pentru-toate-cele-16-saptamani-de-recuperare-cu-elevii-dar-bugetul/)