La Editura Polirom a apărut de curând o carte-eveniment: Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului de Mircea Mihăieș. (Chiar în acest număr al revistei noastre, găzduim un interviu admirabil, realizat de Cristian Pătrășconiu, cu autorul acestei lucrări critice.) Volumul este elegant și impunător, numără nu mai puțin de 878 de pagini, format mare. Să precizăm că el încheie trilogia dedicată de Mircea Mihăieș creației lui James Joyce: în total cam 2900 de pagini, „probabil una din cele mai ample“ exegeze despre literatura scriitorului irlandez. Dar, dincolo de dimensiunile sale copleșitoare, eseul recent publicat impresionează prin calitățile sale strict literare: să nu uităm esențialul, sunt peste o mie de pagini-standard de interpretare critică nu a unui roman obișnuit, nu a unui roman dificil, ci a acelui roman al lui Joyce, Finnegans Wake, care este o scriere ferecată în sine, pentru atâția de necitit, care este un roman imposibil sau, cu un termen împrumutat chiar de la Mircea Mihăieș, „insuportabil“. În aceste condiții, demonstrația de virtuozitate hermeneutică pe care o face eseistul român este strălucită: cultură (a se vedea, pentru lămurire, lista, strivitoare și cantitativ și prin valoare, de autori și titluri din secțiunea finală de referințe critice!), inteligență critică, cutezanță și creativitate. Aventura apropierii eseistului român de această scriere epică este, poate, mai palpitantă decât scrierea însăși. Dar cartea aceasta nu reprezintă doar o performanță a scriitorului și anglistului Mircea Mihăieș, ci este și o performanță a literaturii noastre. Iată că într-o literatură ca a noastră, nu spunem marginală, ci spunem auto-centrată și neatentă la punțile spre ceilalți, la sincronizările noastre culturale și de mentalitate cu ceilalți, cineva se încumetă să iasă din starea de ațipire (ori chiar de somn adânc?) care pare să ne fie proprie și se îndreaptă spre unul din cei mai mari scriitori ai lumii, punându-se în cumpănă prin ce face cu critici de vârf, de pretutindeni. Iar din încercarea asta nu iese învins. Este rar, este cu adevărat meritoriu
3/2022