Domnule Nicolae Manolescu,
Recent mi-a fost semnalat interviul Dvs din nr. 22/2021 al României literare în care s-au strecurat mai multe afirmații calomnioase la adresa mea.
În virtutea dreptului la replică, vă rog să publicați următoarele precizări.
1. Afirmați că „Pe la mijloc scot capul [sic!]… două doamne cu prenume franțuzesc, Cosette și Clotilde, ultima cochetând a doua oară cu Primăria Sectorului unu București, după ce a oferit consultanță firmei de tristă amintire Bechtel, pentru câteva tronsoane din autostrada Transilvaniei care nici măcar nu erau în lucru.“
Vă faceți în acest pasaj ecoul unei calomnii pe care o credeam demult lămurită pentru oamenii de bună credință. Să fie foarte limpede: afirmația că aș fi oferit consultanță firmei Bechtel este falsă. Nu am avut niciodată calitatea de consultant, acționar, angajat, sub-contractant sau colaborator sub orice altă formă al acestei firme.
Întrucât în vara acestui an tocmai s-au împlinit patru secole de la nașterea lui La Fontaine și pentru că România literară rămâne o prestigioasă revistă de cultură, să ne amintim că dreptatea celui mai tare n-ar trebui să fie totdeauna cea mai bună:
— Tu la troubles, reprit cette bête cruelle,
Et je sais que de moi tu médis l’an passé.
— Comment l’aurais-je fait si je n’étais pas né ?
Reprit l’Agneau, je tette encore ma mère.
— Si ce n’est toi, c’est donc ton frère.
— Je n’en ai point.
— C’est donc quelqu’un des tiens!
Am declarat public în mod repetat că nu am avut niciodată de-a face cu Bechtel. Contractul dintre statul român (CNAIR) și Bechtel a fost încheiat în anul 2003 și reziliat în luna mai 2013. În tot acest răstimp, eu lucram la Airbus (Toulouse), la Distrigaz (București) și la GDF Suez (Paris). M-am reîntors în România în luna august 2013, la 4 luni de la rezilierea contractului CNAIR cu Bechtel. Cum aș fi putut deci să „ofer consultanță“ acelei firme dacă eram în altă parte?! Comment l’aurais-je fait ?
În lumina celor de mai sus, precizarea dvs., reluând o veche, dar încă activă calomnie pesedistă împotriva mea, cum că „tronsoanele de autostradă nici măcar nu erau în lucru“ nu face decât să ridice serioase probleme de logică: din moment ce am stabilit că nu am „oferit“ nicio consultanță companiei Bechtel, ce importanță mai are dacă tronsoanele de autostradă erau sau nu în lucru?!
2. În mod complet surprinzător, mă descrieți drept una din cele două doamne din USR „cu prenume franțuzesc“ al căror singur merit ar fi închipuite fapte reprobabile și care „cochetează a doua oară cu Primăria Sectorului 1“. Oare să nu fi aflat dvs. că, spre deosebire de dna Cosette Chichirău, eu chiar am origini franțuzești și că sunt primarul Sectorului 1?! Nu recunoașteți rezultatul alegerilor din Sectorul 1? Sugerați că originea etnică m-ar face mai predispusă la afaceri necurate, sau că o femeie nu poate decât să „cocheteze“ cu Primăria, nicidecum să fie aleasă Primar? Dar tonul Dvs aparent de glumă nu mă face să râd.
Ce ar gândi cititorii dacă într-o revistă literară franceză s-ar scrie despre „o doamnă cu prenume românesc, Roxana [Mărăcineanu], fără alte merite decât așa-zise afaceri necurate, care cochetează cu Ministerul Sportului“? Ar fi un afront inimaginabil și de neacceptat la adresa actualului ministru francez (de origine română) al Sportului, care ar declanșa inevitabile reproșuri de misoginie și xenofobie la adresa autorului său. În Franța însă, vă asigur, așa ceva nu se va întâmpla niciodată.
Este al doilea material publicat în ultimele șase luni în România literară care necesită imperios o punere la punct din partea mea. În speranța că veți dovedi același fair play în publicarea dreptului la replică și cu încredere în victoria finală a adevărului, rămân a dumneavoastră,
Cu deosebită stimă,
Clotilde Armand