Vasile Voiculescu, omul cultural

Ziarul „Lamura“ nr. 3-4, din dec. 1923, făcea cunoscut că Ministerul Instrucțiunii și cel al Cultelor și Artelor au dat autorizație domnilor Ion Simionescu, Gh.D.Mugur, G. Galaction, N. Crainic, Ion G. Savin, C. Nedelcu și Dr. V. Voiculescu, medic și literat, să țină conferințe elevilor normaliști și seminariști cu privire la activitatea lor misionară. „Neamul românesc“ nr. 58, din 15 martie 1924, scria: „În zilele de 1 și 2 martie misiunea culturală a Fundației a fost în comuna Comana, din Vlașca. Misiunea a fost compusă din D.V. Țoni, I.G. Savin, C. Nedelcu, dr. V. Voiculescu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a. și a fost condusă de Gh.D. Mugur. Doctorul și juristul (V. Voiculescu și Al. Lascarov) au mers pe la casele nevoiașilor, întrebându-i de boli și necazuri, și dându-le sfaturi și doctorii. Din aceleași surse aflăm că membrii Misiunii culturale au descins la Albești și Curtea de Argeș în aceeași lună martie 1924. „Doctorul Voiculescu a dat consultații gratuite sătenilor, mergând pe la casele celor greu bolnavi și dându-le medicamente“. „În zilele de 6 și 7 aprilie, misiunea Fundației a fost prezentă la Lerești și Dragoslavele. La primărie, dr. Voiculescu și dr. Vasiliu (medic zootehnist, n.n.) au dat consultații suferinzilor și medicamente celor săraci“.

Pe 2 mai 1924 și în zilele următoare, Misiunea culturală a poposit în satele Pereț (Teleorman), Comana (Vlașca), Albești (Argeș), Berești (Covurlui), Lerești și Dragoslavele (Muscel), Dragodana (Dâmbovița), Fetești, Răsvan, Lupșanu (Ialomița). Medicii misiunii au dat mai mult de o mie de consultații. Ziarul „Lamura“, nr. 10-11, din iulie-august 1924, menționează, printre membrii Misiunii Fundației pe V. Voiculescu „samarineanul milos al misiunii, doftor și scriitor, om făcut din raze și iubire“. Ulterior, doctorul întocmea rapoarte referitoare la satele vizitate, la starea lor de sănătate. Ziarul „Albina“, nr. 5-8, din februarie 1925, face cunoscut că la 1 februarie s-a înființat la redacție un birou „de deslușiri juridice condus de Al. Lascarov-Moldovanu și unul de consultații medicale sub conducerea dr. V. Voiculescu“, ca și un birou de consultații prin corespondență.

Fundația și-a reluat activitate prin misionari la 8-9 octombrie 1926 la Craiova, la 16, 17,18 octombrie la Bazargic, Balcic, Covarna, la 24 și 25 octombrie la Roșiorii de Vede și Pereț, la 27 și 28 octombrie la Dorohoi și Șendriceni. Atât la Bazargic, cât și în celelalte localități, serbările au fost urmate de câte o șezătoare literară la care au citit Gh.D. Mugur, Em. Bucuța, V. Voiculescu, I.Gr. Oprișan, O.W. Cisek. Membrii misiunii au vizitat colonia de la Duvanivasi, apoi regiunile din „Valea fără iarnă“, Caliacra cu pescăria, Farul și catacombele ei, Mangalia cu așezările culturale de vară ale Fundației. Ziarul „Universul“, nr. 284, din 6 decembrie 1926, făcea cunoscut că duminică, 28 noiembrie, la șezătoarea literară a citit și Voiculescu, menționând că „poeziile de sănătoasă tradiție ale lui au fost frenetic gustate de publicul care a participat în număr impresionant la această sărbătoare culturală“.

În februarie 1927, în cadrul Ateneului popular „N. Iorga“, și-a dat concursul și V. Voiculescu, membru al Societății Scriitorilor Români. „Căminul Cultural“, buletinul Fundației, anunța în martie 1927 organizarea unui ciclu de conferințe în mai multe orașe din țară: Craiova, Galați, Constanța, Brăila, Bârlad, Buzău, Foșcani, Cernăuți, Topoloveni, Băilești, Drăgănești, Roșiori, Dragosloveni, Râmnicu Sărat, Brănești (8mai), Turtucaia (22 mai). La 13 aprilie 1927, V. Voiculescu a conferențiat despre „Lirismul în creația populară“. Conferința a fost ținută și la Academia Bârlădeană în iunie 1927. În aceeași lună a conferențiat la Teatrul Național din Craiova. Conferințele Ateneului „N. Iorga“ au continuat în 1928 și 1929, în cadrul cărora Voiculescu a citit din opera sa, ca și la Universitatea liberă „Coasta de argint“, din Balcic, unde a ținut comunicarea „Natura în poezia lui M. Eminescu“. Informația este transmisă de mai multe gazete („Rampa“, „Neamul românesc“, „Mișcarea“, „Dimineața“, „Lupta“).În ziua de Florii, misiunea Fundației s-a aflat la Dragosloveni, la așezământul Vlahuță. După amiază s-a ținut o șezătoare pentru săteni, care au vorbit toți misionarii. La cursurile libere din vacanță ale Asociației Generale a Învățătorilor din România, ținute la Brașov, „se vor da îndrumări teoretice și practice în legătură cu activitatea socială și culturală a învățătorului de către scriitori“ (printre care și Voiculescu).

la începutul lui 1930, V. Voiculescu a făcut parte din comisia unui concurs pentru cele mai bune lucrări privitoare la tuberculoză, iar în iulie a vorbit, la Centrul de cultură națională „Boabe de grâu“, din Vălenii de Munte, despre igiena socială și educația poporului, împreună cu alți medici. Tot aici a ținut comunicarea „Higiena satului“. În ianuarie 1931, Direcția Educației Poporului, prin Gh.D. Mugur și V. Voiculescu, punea la îndemâna tuturor un chestionar de anchetă socială, iar în martie 1932 s-a înființat asociația culturală „Satul“, Voiculescu făcând parte din consiliul central de conducere. La Congresul Asociațiilor Culturale, din 22 noiembrie 1932, a conferențiat despre „Cunoașterea social-medicală a mediului sătesc și de cartier. Educația igienică a săteanului și a muncitorului. Combaterea boalelor sociale“. Studiul a fost inclus și în Programul de lucru pentru acțiunea culturală, elaborat de Ministerul Instrucției, Direcția Educației Poporului, pentru anul 1933, la capitolul „Cultura sănătății“. Pe 10 octombrie 1933, în cadrul asociației culturale „Gândirea europeană“, prezidată de Elena Văcărescu, în sala Fundației Carol I, Voiculescu a vorbit, alături de alți invitați, despre „Satul – talpa țării“. În iunie 1934 a fost invitat la Colonia învățătorilor de la Lipova. În Campania de transformare a satelor, inițiată de Dimitrie Gusti, a vorbit despre Serviciul social la sate, în octombrie-noiembrie 1935. În 1938 a fost inclus în cadrul conferințelor cercului „V. Vaschide“, din Buzău, cu comunicări despre „Medicina populară“, conf. ziarului „Acțiunea Buzăului“, nr. 233 din 1938, fiind prezent și în ianuarie 1939.

V. Voiculescu este coautorul unor importante lucrări realizate în folosul organizării mai bune a muncii culturale: „CĂMINUL CULTURAL. Îndreptar pentru conducătorii culturii la sate“, București, Fundația culturală Principele Carol, 1924, 118 pagini, în colaborare cu Gh.D. Mugur și Nichifor Crainic; „CARTEA MISIONARULUI. Îndreptar cultural“, Craiova, Scrisul românesc, 1930, 527 pagini, în colaborare cu Gh.D. Mugur. 3 capitole sunt scrise de N. Crainic; „CHESTIONAR DE ANCHETĂ SOCIALĂ PENTRU MONOGRAFIE“, Craiova, Scrisul românesc, 1930, 55 pagini (Din publicațiile Direcției Educației Poporului), în colaborare cu Gh.D. Mugur; „CHESTIONAR FOLKLORISTIC“, Craiova, Scrisul românesc, 1930, 75 pagini, în colaborare cu Gh.D. Mugur.