Un adevărat maraton cultural l-a reprezentat suita de evenimente desfășurate în Ardeal, la Alba Iulia, Bistrița și Târgu Mureș, și înscrise în calendarul proiectelor Uniunii Scriitorilor din România. Sunt calde încă impresiile după Colocviul Romanului Românesc Contemporan (ediția a XII-a) de la Alba Iulia, Întâlnirile României literare de la Bistrița pe marginea listei canonice a literaturii române (poezia și proza) și Interferențele literare româno-maghiare (ediția a II-a) de la Târgu Mureș . Atât de bine s-au simțit cei prezenți în aceste veritabile focare culturale transilvănene și atât de consistent și entuziast a fost publicul cititor, încât concluzia unanimă a fost că asemenea evenimente trebuie reiterate, mai ales în beneficiul intelectual al generației tinere.
Un amfiteatru arhiplin, cu peste 200 de iubitori de cultură din toate generațiile (majoritatea, studenți), i-a întâmpinat, la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, pe participanții la ediția a XII-a a Colocviului Romanului Românesc Contemporan. Consiliul Județean Alba, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, Universitatea „1 Decembrie 1918” și Inspectoratul Școlar Județean Alba au asigurat, și cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale, un colocviu cu public numeros, spre deosebire de cele derulate, de obicei, numai în cercul restrâns al specialiștilor. Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu (moderatorul Colocviului), Cornel Nistea, Irina Petraș, Mihai Zamfir, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache, Angelo Mitchievici, Adrian Lesenciuc, Vasile Spiridon, Gabriel Coșoveanu au avut intervenții consistente, definite tematic de importanța canonului literar, apărat de instituția criticii și de cea a școlii, într-un context istoric de confuzie a valorilor. Literatura valoroasă are un rol formativ pentru elevi și ea nu este o formă de comunicare, cum a demonstrat Nicolae Manolescu, polemizând cu alcătuitorii unor programe școlare. Comunicarea fiind neechivocă, pragmatică, tranzitivă, literatura este ambiguă, conotativă, polisemantică. În finalul Colocviului, sub privirile și cu aplauzele președintelui Consiliului Județean Alba, admirabilul susținător al culturii Ion Dumitrel, au fost anunțate și decernate premiile acestei ediții. Juriul, avându-l ca președinte pe Gabriel Coșoveanu și fiind alcătuit din Irina Petraș, Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu, Mihai Zamfir, Vasile Spiridon, Daniel Cristea-Enache, Angelo Mitchievici și Adrian Lesenciuc, a nominalizat două romane și o carte de proză scurtă. Romanul anului 2018-2019 a fost Cartea numerilor de Florina Ilis (Editura Polirom). De asemenea, juriul a premiat o carte de proză scurtă, Iar nimic în cutia poștală de Cornel Nistea (Editura Școala Ardeleană).
Următoarea secvență din maratonul transilvănean fiind Bistrița, redactorii revistei noastre au avut posibilitatea să vadă, la fața locului, ce poate face un om devotat culturii și tradiției literare pentru o comunitate. E vorba despre Ioan Pintea, care, cu sprijinul autorităților locale și prin implicarea președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a imaginat o bibliotecă esențială a literaturii române. Biblioteca Județeană „George Coșbuc” din Bistrița are acum o sală „Nicolae Manolescu” în care sunt expuse manuscrise, scrisori, dedicații pe cărți de o valoare excepțională, din colecțiile Manolescu, Balotă, Mihai Zamfir, dar și Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, E. Lovinescu. Introduse astfel în circuitul public, fragmente puțin sau deloc cunoscute dintr-un tezaur al literaturii române (pagini de însemnări ale lui E. Lovinescu, dedicații ale lui Eliade și Eugen Ionescu pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, o scrisoare a lui N. Steinhardt către N. Manolescu…) pot fi de acum consultate de cercetători.
La dezvelirea statuii lui Coșbuc din curtea Bibliotecii, eveniment emoționant cu o numeroasă asistență, sculptorul Ilarion Voinea amintea de funcția estetică și de cea socială a unei opere de artă, arătând că și-a dorit să creeze un Coșbuc „fără emfază”. Așa au fost și discursurile celor care au luat cuvântul. Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, secretarul de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale, Alexandru Pugna, vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Vasile Puica, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Ovidiu-Victor Frenț, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc”, Ioan Pintea, și profesorul universitar Mihai Zamfir au dat celor prezenți sentimentul că, la Bistrița, distanța dintre vorbe și fapte, dintre promisiune și onorarea ei, dintre proiectul pus pe hârtie și materializarea sa, distanța aceasta e scurtă.
La fel de consistentă a fost întâlnirea României literare cu publicul care a umplut, până la refuz, sala de conferințe „Gavril Scridon” de la Bibliotecă. Moderat de singurul scriitor, poet și prozator, din echipa redacțională a României literare, Gabriel Chifu, evenimentul a fost un spectacol intelectual, în care mizele importante ale literaturii și nume din canonul literar au fost în miezul contribuțiilor celor patru critici și istorici literari prezenți: Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir, Răzvan Voncu și Daniel Cristea-Enache. Răzvan Voncu a captivat sala vorbind, totodată, pentru ascultătorii mai tineri, elevii de liceu prezenți, și pentru formatorii lor, profesorii de limba și literatura română dedicați meseriei lor. La finalul manifestării, venit parcă prea repede, elevii din Bistrița îi înconjurau pe cei din echipa României literare cu exemplare din revista noastră pentru a obține, pe ele, autografele scriitorului și criticilor prezenți.
A treia și ultima secvență din maratonul cultural transilvănean a avut loc la Târgu Mureș, unde s-a desfășurat ediția a II-a a unor bine venite Interferențe literare româno-maghiare. Uniunea Scriitorilor din România și Filiala Târgu Mureș a U.S.R. au gândit această manifestare, mediatizată de Radio România Târgu Mureș, ca pe o regăsire a valorii literare originale în cadrele unei limbi și unei culturi de care un scriitor aparține, dar și în cele ale unor limbi în care operele sale sunt traduse. Astfel, nu numai scriitorii au fost puși în lumină, prin lecturi în română și maghiară, ci și traducătorii fără de care literatura valoroasă nu poate trece dincolo de granițele unei limbi. Markó Béla și Eugeniu Nistor, moderatorii unui eveniment cultural atât de necesar, au dat prilejul unor traducători remarcabili precum Kocsis Francisko, Demény Péter, Szonda Szabolcs și Mihók Tamás să se înfățișeze publicului prezent prin conferințe (susținute de Mihók Tamás și Szonda Szabolcs), lansarea unei antologii, Apa și puntea, cu poeți de limbă română și poeți de limbă maghiară, cu toții membri ai Filialei Târgu Mureș a Uniunii Scriitorilor, premii speciale pentru traducere (Demény Péter, Mihók Tamás), sponsorizate de Fundația Communitas. Au venit apoi la rampă scriitorii din Filiala Târgu Mureș și din Filiala Cluj, care și-au citit poemele într-o limbă sau alta ca un fel de aplicație expresivă a interferențelor literare româno-maghiare.
Alba Iulia, Bistrița, Târgu Mureș: trei secvențe distincte și memorabile dintr-un maraton cultural care a făcut săli pline în Ardeal. (Rep.)