Unul dintre cele mai proaspete și mai interesante reportaje publicate în presa de la noi în ultima vreme îi aparține lui Răzvan Filip, jurnalist Hotnews; tânărul reporter s-a înscris într-un grup de turiși străini și, împreună cu aceștia, a făcut un tur al Casei Poporului, prilej cu care a aflat, între altele, cum li se vorbește turiștilor străini despre Nicolae Ceaușescu, omul de al cărui nume se leagă, în mod decisiv, decizia de a se construi Casa Poporului. „Ghidul ne-a vorbit și despre ambiția lui Nicolae Ceaușescu de a fi văzut drept un mare negociator internațional și de a câștiga Premiul Nobel pentru pace. Nu l-a primit, nici măcar după ce s-a inserat în negocierile de pace dintre Israel și Egipt din anii 1970, dar de-a lungul domniei sale s-a împrietenit cu dictatori din toată lumea (Africa, Asia, Orientul Mijlociu), totul pentru a se simți un jucător important pe scena politică mondială.“ Și: „Am mai aflat și că toate materialele cu care a fost clădit Palatul erau din România, cel puțin până în ‘89, când ambiția lui Ceaușescu era să nu importe nimic. «Ar fi fost prea costisitor pentru economia slabă a României să importe materialele. Exporturile erau mai mari decât importurile atunci, complet pe dos față de cum sunt lucrurile astăzi. Nu că ar fi fost o economie funcțională, dar măcar produceam mult și exportam în afara țării. Produceau chiar și mașini Renault ce erau exportate în toată lumea, tractoare, camioane, au încercat să producă inclusiv avioane de pasageri, doar că nu au avut succes. (…) Foloseau materiale locale și ca să demonstreze că România e cu adevărat independentă, că nu are nevoie de ajutor», a subliniat ghidul nostru, pe un ton de «nu era bine, dar…». Orice suspiciune că domnul ghid ar fi un nostalgic al vechiului regim a fost însă spulberată când ne-a vorbit despre soldații și călugărițele care au muncit aproape pe gratis la ridicarea Casei Poporului. Pentru că așa se făcea treabă în așa zisele dictaturi ale proletariatului: exploatând proletarii. «Toată țara trebuia să contribuie la construirea și amenajarea clădirii, pentru că era numită Casa Poporului. Se presupunea că românii o construiesc pentru ei înșiși, dar nu era adevărat nici atunci, nici azi: a fost construită pentru politicieni», și-a continuat ghidul prezentarea.“ Anual, aproximativ 200 de mii de cetățeni străini vizitează Casa Poporului de la București.