Dens și tulburător ni se pare numărul 107 (2/2019) al revistei Memoria. Cei interesați să înțeleagă răul produs în istoria noastră recentă de regimul comunist vor găsi numeroase articole care să le rețină atenția: Mircea Carp scrie despre „Adriana Georgescu, devotament și martiriu“; Sorin Popescu și Tudor Prelipceanu îl evocă pe Constantin C. Angelescu, „o prezență activă în Consiliul Legislativ interbelic care a cunoscut represiunea comunistă“; Răzvan Gheorghe stă de vorbă cu Nicolae Ciurică, „ultimul partizan anticomunist în viață“; Radu Petrescu-Muscel semnează un articol intitulat De la România Mare la Haiducii Muscelului: Arnăuțoii și Coteneștii; Mariana Iancu este autoarea unei cercetări privind „tratamentele speciale pentru femei în închisorile comuniste“, din care aflăm date despre Arlette Coposu, Niculina Mihalache, Elena Brătianu, Mara Lazăr, Dorina Potârcă, Sanda Leon, Maria-Ioana Cantacuzino (Oana Orlea), Adriana Georgescu, Sabina Wurmbrand, cu toate victime ale teribilului sistem concentraționar din România comunistă, având o singură vină: că au aparținut unor mari familii românești ori s-au căsătorit cu politicieni ai vremii care, la rândul lor, au fost închiși, torturați sau chiar și-au găsit sfârșitul în închisori; rubrica de comemorări îi este dedicată colonelului Gheorghe Arsenescu, primul partizan din Muscel, de la a cărui arestare au trecut 70 de ani; remarcăm și considerațiile Floricăi Dimitrescu care face un posibil micro-portret al poporului nostru discutând trei cuvinte din limba română: bun, mic, singur. E publicat și un comunicat de presă: apelul către rudele și urmașii deținuților politici morți în Penitenciarul din Târgu-Ocna și în Colonia de muncă de la Periprava. Nu putem încheia această scurtă consemnare urând cititorilor, ca de obicei, lectură plăcută, căci n-are cum să fie plăcută o asemenea călătorie prin subteranele istoriei noastre, ci doar lectură pilduitoare: să învățăm din ce-am trăit și să nu mai repetăm!