Lună: iunie 2019



Căutarea aproapelui din depărtare

Un eveniment dramatic, precum moartea soțului, a perturbat viața poetei Ana Blandiana și a determinat-o să-și pună versurile sub semnul urgenței confesiu­nii. Cartea Variațiuni pe o temă dată a apărut în urma acestei încercări a sensibilității și a conștiinței adânc tulburate și i-aș situa prezentul discurs liric în prelungirea versurilor finale din cunoscuta Baladă. Acolo …



Oglinda în oglindă

E o binecuvîntare ca, intrînd în atmosfera unui roman, să te regăsești în pielea personajelor pînă la a ajunge să te identifici cu ele. E ca o cufundare în cursul căreia simțul critic se stinge spre a lăsa loc trăirii nemijlocite. Genul acesta de identificare, chiar dacă are neajunsul de a-ți anula distanța fără de …



O regretabilă inexactitate într-o ediție academică

În ediția TUDOR ARGHEZI. OPERE IX. Publicistică, 1941-1947, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu (apărută sub egida Academiei Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă/ Univers Enciclopedic, Colecția „Opere fundamentale”, coordonator: acad. Eugen Simion, București, 2006, 1925 p., pp. 643-646), este reprodus un text incomplet față de cel publicat în ziarul „Gorjanul” de la …



Anticariatul de idei

Nu avea îndoieli că fuseseră cele mai chinuitoare luni din viața lui, un răstimp sumbru în care timpul își pierduse liniaritatea, venind și revenind în cascade de gânduri vechi și temeri noi. Tot mănunchiul de idei în care crezuse atâția ani fără clintire se împrăștiase sub vântul unor schimbări pe care nu le înțelegea sau …



Radu Albala sub pecetea tainei

În bibliografia, mai ales, de traducător și în biografia fascinantă a unui „adevărat aristocrat“ (cum îi spune Cezar Ivănescu), rețin atenția și două cărți de proză semnate de Radu Albala, Desculțe (1984) și Făpturile Paradisului (1987). Are dreptate Eugen Simion atunci când îl caracterizează pe Radu Albala drept un matein, într-un „fragment critic“ rezervat în …



Mass-media originale

Întrebarea „de ce sunt mass-media din România de după căderea comunismului altfel?” este nu doar o parafrază la îndemână, ci și o chestionare justificată; prin comparație cu ceea ce a fost în cazul țărilor care au plecat în istoria ultimelor decenii din poziții similare cu România, la noi chiar a fost semnificativ altfel. Răspunsul la …



Presa culturală din România în ultimii treizeci de ani

Pentru intelectualitatea românească, ca și pentru întreaga societate, momentul istoric 1989 a coincis (dincolo de evoluțiile politice în sine), cu debutul unor așteptări entuziaste, aproape naive, deși în mare parte justificate, legate de o transformare rapidă și mai ales de substanță a contextului cultural, în concordanță cu noul cadru – democratic, spre care țintea, măcar …



Câteva considerații despre presa cotidiană din postcomunism

O rivalitate în presa românească Primii ani ai tranziției postcomuniste au fost dominați în esență de rivalitatea dintre două cotidiane, „România liberă” și „Adevărul“ (fosta „Scânteie”, principalul ziar al Partidului Comunist Român), care exprimau de fapt principalele orientări politice existente în societatea românescă de după 22 decembrie 1989 (anticomunism, dorință de despărțire de vechiul regim, …



Alexandru Lăzescu: Presa românească – romantism, postromantism, (in)decență și declin

Cristian Pătrășconiu: Putem identifica o „vârstă de aur“ a presei pentru ceea ce s-a întâmplat la noi în ultimele trei decenii? Alexandru Lăzescu: Cred că avem câteva etape distincte. Presa de la noi a avut câteva episoade temporale foarte diferite, din perspectiva atitudinii și a impactului, a felului în care s-a raportat la putere sau …